Introducere, Детальна інформація

Deci  cristalizarea puterii, exercitarea ei ca form\x0103 normal\x0103 de organizare a colectivit\x0103\x0163ilor stabilite pe un teritoriu, acea putere  suveran\x0103 considerat\x0103 c\x0103 reprezint\x0103 colectivitatea, apare odat\x0103 cu statul.

Teoriile cu privire la legitimitatea puterii au fost variate, func\x0163ie \x015Fi de interesul urm\x0103rit de sus\x0163in\x0103torii lor. Vom evoca \x015Fi noi succint aceste terorii.

Desigur c\x0103 originea divin\x0103 a puterii a ap\x0103rut pentru a justifica imposibilitatea in\x0163elegerii \x015Fi argument\x0103rii puterii. De\x0163in\x0103torii puterii era Dumnezeu, imp\x0103ratul Japoniei fiind numit “ fiul Soarelui ”.

Teoria patriarhal\x0103 justific\x0103 existen\x0163a statului din familie, in timp ce teoria patrimonial\x0103 sus\x0163ine c\x0103 statul a luat fiin\x0163\x0103 din dreptul de proprietate asupra p\x0103mantului.

Teoria contractualist\x0103, sus\x0163inut\x0103 mai ales de J.J. Russeau, T. Hobbes \x015Fi J. Locke motiveaz\x0103 existen\x0163a statului \x015Fi a puterii sale printr-un “pact de nesupunere” a celor mul\x0163i fa\x0163\x0103 de rege, care le garanteaz\x0103 un minim de libertate.

Teoria violen\x0163ei sus\x0163ine c\x0103 statul este rezultatul unui impuls din afar\x0103, al “cultului for\x0163ei” \x015Fi al “spa\x0163iului vital”.

Teoria juridic\x0103 a statului-na\x0163iune” sus\x0163ine c\x0103 statul este personificarea juridic\x0103 a unei na\x0163iuni.

Sus\x0163in\x0103torii acestei teorii (Einstein, Carre de Malberg, Jellinek, Laband) re\x0163in diferi\x0163i factori pentru definirea unei na\x0163iuni. Astfel, concep\x0163ia german\x0103 insist\x0103 pe factorii materiali \x015Fi spirituali, concep\x0163ia francez\x0103 re\x0163ine elementele subiective (sentimentele spirituale ce leag\x0103 membrii colectivit\x0103\x0163ii, dorin\x0163a de  a tr\x0103i impreun\x0103).

Aceast\x0103 teorie a fost infirmat\x0103 de realitatea istoric\x0103. In Italia \x015Fi Germania na\x0163iunea a precedat formarea statului, iar in SUA statul a luat fiin\x0163\x0103 inaintea na\x0163iunii.

Marx a f\x0103cut critica Statului, definit ca “domnie a competen\x0163ei” \x015Fi care “realizeaz\x0103 interesul general dincolo de contradic\x0163iile sistemului nevoilor, transformand individul in cet\x0103\x0163ean”. Statul este de fapt “un produs al clasei dominante economic \x015Fi care justific\x0103 domina\x0163ia prin autoritatea legilor \x015Fi a sistemului politic – (“critica filozofiei dreptului” – a lui Hegel).

Se confund\x0103 astfel statul cu realitatea sa istoric\x0103, statul cu puterea politic\x0103 ori guvernamental\x0103, ignorandu-se eforturile f\x0103cute de J.J. Russeau pentru a defini politic natura regimului democratic”.

Teoria sociologic\x0103 sus\x0163inut\x0103 de Jean Duguit, afirm\x0103 c\x0103 de fapt statul “este un fapt istoric, grupul impunandu-\x015Fi voin\x0163a sa celorlal\x0163i membri ai societ\x0103\x0163ii”. Se reliefeaz\x0103 astfel in prim plan “puterea material\x0103 a statului”, “for\x0163a sa irezistibil\x0103 de constrangere”.

In leg\x0103tur\x0103 cu caracterul puterii de stat (ale puterii publice) opiniile sunt variate, o deosebire esen\x0163ial\x0103 relevandu-se intre cele marxiste \x015Fi cele nemarxiste. Dar dup\x0103 cum vom vedea, unele tr\x0103s\x0103turi sunt re\x0163inute de ambele categorii de doctrine, cum este, de exemplu, caracterul politic (pentru aceasta fiind folosite acelea\x015Fi argumente sau argumente deosebite), iar altele sunt remarcate fie numai in doctrina occidental\x0103 nemarxist\x0103  (\x015Fi sunt re\x0163inute pentru democra\x0163iile de aici), fie numai de cea marxist\x0103. Caracterele puterii de stat re\x0163inute de majoritatea speciali\x015Ftilor marxi\x015Fti \x015Fi nemarxi\x015Fti sunt:

Politic

Putere investit\x0103 cu for\x0163\x0103 de constrangere material\x0103;

Organizat

Suveranitate

La aceasta marxi\x015Ftii adaug\x0103 caracterul unitar, iar unii autori occidentali enum\x0103r\x0103 \x015Fi alte caractere, precum:

Caracterul civil;

Caracterul temporar;

Putere de superpozi\x0163ie \x015Fi de centralizare.

Juri\x015Ftii marxi\x015Fti re\x0163in unele caractere care - zic ei – sunt intrunite numai de puterile statale \x015Fi anume:

Democratic;

Creator;

Progresist.

Puterea de stat este o putere politic\x0103

Este o caracteristic\x0103 a puterii de stat argumentat\x0103 in mod diferit in gandirea marxist\x0103 fa\x0163\x0103 de cea nemarxist\x0103. Pentru Marx \x015Fi discipolii s\x0103i, esen\x0163a politicii trebuie c\x0103utat\x0103 in lupta de clas\x0103, in doctrina lor baza economic\x0103 a societ\x0103\x0163ii determinand intreaga suprastructur\x0103, deci, \x015Fi puterea de stat, care este o putere de clas\x0103, apar\x0163in\x0103toare aceleia care, fiind de\x0163in\x0103toarea principalelor mijloace de produc\x0163ie, este, ca efect al acestui fapt, \x015Fi de\x0163in puterea de stat. Deci, cand marxi\x015Ftii spun c\x0103 puterea de stat este o putere politic\x0103, se refer\x0103 la caracterul ei de clas\x0103, la faptul c\x0103 ea apar\x0163ine numai unei clase \x015Fi este utilizat\x0103 in general pentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor scopuri legate de menirea istoric\x0103 a unei clase. \x015Ei totu\x015Fi, in concep\x0163ia fondatorilor marxismului, orice putere politic\x0103 de tip “ expoatator ” are \x015Fi unele sarcini general-umane, dincolo de cele de clas\x0103, precum cele referitoare la men\x0163inerea echilibrului intern, ap\x0103rarea patriei etc.3

Re\x0163inand caracterul politic al puterii de stat, unii ganditori occidentali aduc argumente diferite fa\x0163\x0103 de marxi\x015Fti. Astfel Harion \x015Fi J. Giequel sus\x0163in c\x0103 puterea de stat este o putere politic\x0103 deoarece:

Statul este un arbitru, alegand intre diverse op\x0163iuni (mai ales in occident, prin ac\x0163iunea grupurilor de presiune);

Puterea nu mai este de natur\x0103 patrimonial\x0103 ca in evul mediu, cand se f\x0103cea o confuzie intre patrimoniul statului \x015Fi patrimoniul privat, autoritatea statului fiind o autoritate direct\x0103 (personal\x0103);