Introducere, Детальна інформація

Sanc\x0163iunile pronun\x0163ate in numele statului sunt sanc\x0163iuni directe privind persoana \x015Fi deosebindu-se astfel de cele patrimoniale specifice societ\x0103\x0163ii revolute. Sau in concep\x0163ia altor autori,

caracterul politic al puterii de stat este determinat de existen\x0163a deosebirilor dintre guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i, idee ce reiese din concep\x0163ia fondatorilor dreptului constitu\x0163ional clasic francez.

Puterea de stat este oficial\x0103

Puterea de stat este oficial\x0103. Aceasta inseamn\x0103 c\x0103 puterea de stat este legitim\x0103. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaur\x0103rii democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret \x015Fi liber exprimat) sau forma nedemocratic\x0103 a folosirii for\x0163ei, violen\x0163ei pe calea revolu\x0163iilor, insurec\x0163iilor.

Oficialitatea puterii statale presupune de asemenea, continuitatea \x015Fi permanen\x0163a acesteia, este \x015Ftiut c\x0103 guvernarea trebuie s\x0103 fie permanent\x0103, altfel societatea sufer\x0103 \x015Fi genereaz\x0103 haos.

Ca putere oficial\x0103, chiar dac\x0103 este format\x0103 din reprezentan\x0163ii unui grup ori ai anumitor partide (alegerile sunt cele care decid), puterea de stat se exercit\x0103 pentru intreaga societate, conduce toat\x0103 societatea.

In opinia domnului profesor Ion Deleanu, premisa \x015Fi totodat\x0103 mijlocul puterii de stat de a se valoriza ca factor de comand\x0103 social\x0103 sunt crearea \x015Fi aplicarea normelor juridice. O considerabil\x0103 parte a rela\x0163iilor sociale devin astfel rela\x0163ii juridice, al c\x0103ror con\x0163inut se exprim\x0103 prin drepturile \x015Fi obliga\x0163iile, juridice\x015Fte consacrate \x015Fi garantate, ce revin participan\x0163ilor la aceste rela\x0163ii. Op\x0163iunea politic\x0103 devine acum dirijare statal\x0103 \x015Fi juridic\x0103, aflat\x0103 sub semnul virtualit\x0103\x0163ii constrangerii juridice. De\x015Fi normele juridice nu asaneaz\x0103 totalitatea normelor \x015Fi rela\x0163iilor politice sau de alt\x0103 natur\x0103 existente in spa\x0163iul social – acest lucru nefiind de altfel posibil \x015Fi nici necesar – prin func\x0163iile pe care le indeplinesc – \x015Fi inainte de toate prin postularea preeminen\x0163ei intereselor generale -, normele juridice subordoneaz\x0103 toate celelalte norme sociale, le polarizeaz\x0103 in jurul anumitor valori specifice societ\x0103\x0163ii, astfel incat, in cele din urm\x0103, intregul sistem normativ al societ\x0103\x0163ii poart\x0103 pecetea unora \x015Fi acelora\x015Fi interese.

Desigur c\x0103 puterea de stat – ca ansamblu unitar al institu\x0163iilor \x015Fi rela\x0163iilor de putere reglementate juridic -  nu poate s\x0103 acopere \x015Fi nici nu absoarbe multitudinea \x015Fi  diversitatea institu\x0163iior \x015Fi raporturilor de putere existente in  societate (corpul electoral, partidele politice, sindicate, alte organiza\x0163ii, grupuri de presiune, organiza\x0163ii religioase). Dimensiunea puterii in societate, sub diferitele ei forme  (puterea institu\x0163ional\x0103, puterea partidelor, a sindicatelor, a grupurilor de presiune, mass-mediei etc.) \x015Fi interac\x0163iunea dintre factorii ei constituie o condi\x0163ie esen\x0163ial\x0103 de echilibru \x015Fi eficacitate la nivel social, precum \x015Fi premisa decisiv\x0103 a unui regim autentic democratic.

Puterea de stat \x015Fi societatea se afl\x0103 intr-o rela\x0163ie de influen\x0163\x0103 reciproc\x0103. Dac\x0103 puterea de stat se realizeaz\x0103 ca autoritate in societate \x015Fi fa\x0163\x0103 de ea, societatea ac\x0163ioneaz\x0103 de asemenea asupra puterii de stat. Astfel: orice societate i\x015Fi polarizeaz\x0103 interesele generale in jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esen\x0163ei ei, a modului ei  de organizare \x015Fi de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu ideologia democratic\x0103, liberal\x0103 \x015Fi pluralist\x0103); ansamblul rela\x0163iilor economice ale societ\x0103\x0163ii, inclusiv rela\x0163iile de proprietate, influen\x0163eaz\x0103 de asemenea organizarea puterii de stat \x015Fi func\x0163iile ei (de exemplu, economia liberal\x0103, comparativ cu cea socialist\x0103); circumstan\x0163ele istorice \x015Fi tradi\x0163iile (bun\x0103oar\x0103, constituirea unor state  in procesul decoloniz\x0103rii, tradi\x0163iile monarhice sau republicane) prefigureaz\x0103 puterea \x015Fi apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul interna\x0163ional exercit\x0103 \x015Fi el o presiune considerabil\x0103 asupra puterii de stat (de exemplu, constituirea zonelor de influen\x0163\x0103  la Ialta, in 1945); in fine, psihologia individual\x0103 \x015Fi colectiv\x0103 indepline\x015Fte un rol important in procesul organiz\x0103rii puterii \x015Fi al stabilirii func\x0163iilor \x015Fi metodelor ei  de exercitare. A\x015Fadar societatea ac\x0163ioneaz\x0103 asupra puterii de stat prin intermediul factorilor ideologici, economici, politici, interna\x0163ionali etc., realizandu-se astfel un original \x015Fi permanent circuit feed-back intre puterea de stat \x015Fi societate.

Puterea de stat este investit\x0103 cu putere de constrangere material\x0103

Statul a fost \x015Fi este conceput ca un sistem de organiza\x0163ii care, urm\x0103rind realizarea unor func\x0163ii la nivelul societ\x0103\x0163ii, poate \x015Fi trebuie s\x0103 utilizeze “for\x0163a” in acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care in “Der zweek im Recht” ar\x0103ta c\x0103 statul este o putere superioar\x0103 tuturor voin\x0163elor ce se g\x0103sesc pe teritoriul s\x0103u. Aceast\x0103 putere este \x015Fi trebuie s\x0103 fie - pentru ca s\x0103 avem un stat – o putere material\x0103 superioar\x0103 oric\x0103rei alte puteri existand pe un teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput in afara puterii de comand\x0103, in afara puterii de constrangere. “Lipsa puterii materiale (Macht) este p\x0103catul mortal al statului – preciza Jhering. “Popoarele au suportat – continu\x0103 el – cea mai rea folosin\x0163\x0103 a puterii de stat, biciul lui Atila \x015Fi nebunia unor imp\x0103ra\x0163i romani; ele au s\x0103rb\x0103torit ca pe ni\x015Fte eroi adev\x0103ra\x0163i tirani, la picioarele c\x0103rora oamenii se prosternau in pulbere. Chiar in starea de delir, despotismul r\x0103mane o form\x0103 de stat, pe cat\x0103 vreme anarhia nu; ea este neputin\x0163a puterii publice, este o stare antisocial\x0103, descompunerea, destr\x0103marea societ\x0103\x0163ii”.

Argumentarea necesit\x0103\x0163ii existen\x0163ei unui   aparat inzestrat cu “for\x0163a material\x0103 de constrangere” in societate este diferit\x0103 in gandirea marxist\x0103, fa\x0163\x0103 de cea nemarxist\x0103, celei dintai fiindu-i specific\x0103 o pozi\x0163ie ce rezult\x0103 din caracterul de clas\x0103 atribuit puterii de stat. Astfel, potrivit concep\x0163iei marxiste, dac\x0103 statul prin esen\x0163a lui este aparatul minorit\x0103\x0163ii \x015Fi ap\x0103r\x0103 interesele minoritare, dominan\x0163i fiind indreptat impotriva celor mul\x0163i, el nu poate exista altfel decat prin organizarea unui sistem specializat de organe care s\x0103 impun\x0103 voin\x0163\x0103 clasei dominante, s\x0103 asigure prin for\x0163\x0103 aplicarea legilor ce nu exprim\x0103 voin\x0163a general\x0103. In doctrina socialist\x0103 ideea aceasta a fost nuan\x0163at\x0103 in ultimele decenii, sus\x0163inandu-se c\x0103 in statele de acest tip recurgerea la for\x0163\x0103 constituie ultima ra\x0163io, sfera constrangerii statale ingustandu-se treptat, statul transformandu-se intr-un stat al intregului popor, unde dictatura este inlocuit\x0103 cu autoconducerea societ\x0103\x0163ii.

In ceea ce prive\x015Fte doctrinele nemarxiste, aici explica\x0163iile necesit\x0103\x0163ii unei for\x0163e de constrangere material\x0103 sunt mult mai variate mai nuan\x0163ate. Astfel, unii speciali\x015Fti, vorbind de guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i au demonstrat necesitatea acesteia plecand de la sfera larg\x0103 a celora ce trebuie s\x0103 se supun\x0103 ordinelor guvernan\x0163ilor. Cei mai mul\x0163i, ins\x0103, au argumentat necesitatea unui aparat de constrangere pentru ap\x0103rarea ordinii sociale, a intereselor comunit\x0103\x0163ii in ansamblul ei. Se arat\x0103 c\x0103 puterea de stat de\x0163ine monopolul constrangerii materiale, f\x0103r\x0103 a atribui nici o semnifica\x0163ie sau caracter de clas\x0103 acesteia. Constrangerea apare astfel necesar\x0103 pentru ap\x0103rarea valorilor intregii societ\x0103\x0163i, a vie\x0163ii, a s\x0103n\x0103t\x0103\x0163ii, libert\x0103\x0163ii \x015Fi averii tuturor.

In leg\x0103tur\x0103 cu necesitatea for\x0163ei de constrangere, in literatura de specialitate s-a subliniat “c\x0103 statul nu a existat in sensul modern al cuvantului, decat in momentul in care a concentrat in mainile sale intreaga putere de constrangere material\x0103”, c\x0103 “in anumite privin\x0163e esen\x0163ialul puterii rezid\x0103 in acest monopol al constrangerii materiale in care statul insu\x015Fi nu este decat o form\x0103 vid\x0103 de sens”.

Puterea de stat are caracter organizat

Privit\x0103 prin prisma necesit\x0103\x0163ilor care i-au determinat apari\x0163ia, ca \x015Fi prin prisma func\x0163iilor ce le are de indeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel conceput\x0103 decat ca putere organizat\x0103, structurat\x0103 \x015Fi echilibrat\x0103, in sensul stabilirii unor leg\x0103turi stabile, ferme intre componentele sale.

Anvizajat\x0103 prin prisma cerin\x0163ei func\x0163ionale care i-a determinat apari\x0163ia – conducerea organizat\x0103 \x015Fi unitar\x0103 a societ\x0103\x0163ii – statul apare ca un sistem organiza\x0163ional politic a c\x0103rui menire este conducerea societ\x0103\x0163ii, conducere ce se realizeaz\x0103 – in mod deosebit in societ\x0103\x0163ile contemporane – prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe intreg teritoriul \x015Fi cu privire la intreaga popula\x0163ie asupra c\x0103reia se exercit\x0103 autoritatea de stat. Ori, atat adoptarea normelor cat \x015Fi aplicarea lor sunt in competen\x0163a unor forme organiza\x0163ionale statale, fiecare categorie de organe de\x0163inand, dup\x0103 caz, competen\x0163ele in domeniul cre\x0103rii dreptului, a realiz\x0103rii lui prin mijloace administrative \x015Fi a realiz\x0103rii lui pe c\x0103i juridice. Pentru aceasta intreaga activitate exist\x0103 un intreg e\x015Fafodaj  de organe de stat intre care  rela\x0163iile esen\x0163iale difer\x0103 in func\x0163ie de sistemul politic sau constitu\x0163ional adoptat in \x0163\x0103rile respective.

Privit prin prisma func\x0163iilor pe care le are de indeplinit – a\x015Fa cum au fost conceptualizate de \x015Ftiin\x0163a clasic\x0103 a Dreptului constitu\x0163ional ( func\x0163ia legislativ\x0103, func\x0163ia executiv\x0103 \x015Fi cea judec\x0103toreasc\x0103 ) sau a\x015Fa cum sunt azi formulate in literatura de specialitate ( de determinare a scopurilor, sarcinilor societ\x0103\x0163ii, de organizare a realiz\x0103rii acestora, de distribu\x0163ie a valorilor \x015Fi de ap\x0103rare a lor etc. ) puterea de stat apare necesarmente organizat\x0103, fiecare sarcin\x0103 trebuind a fi realizat\x0103 potrivit specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.

Puterea de stat este unic\x0103

In leg\x0103tur\x0103 cu aceast\x0103 caracteristic\x0103, C. Dissescu ar\x0103ta, cu mul\x0163i ani in urm\x0103, c\x0103 “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special statului,” / usammen gehorigkeit”, adic\x0103 unitatea, leg\x0103tura comun\x0103, entitatea sub care il privesc statele str\x0103ine. Dar aceast\x0103 insu\x015Fire – preciza el – intr\x0103 in no\x0163iunea teritorial\x0103 a statului, al c\x0103rui caracter este unitatea \x015Fi indivizibilitatea. Noi credem, al\x0103turi de al\x0163ii, c\x0103 unitatea este o caracteristic\x0103 atat a teritoriului cat \x015Fi a puterii publice. Aceast\x0103 idee poate fi sprijinit\x0103 cu argumente diferite.

Marxi\x015Ftii o sprijin\x0103 pe principiul unicit\x0103\x0163ii clasei care de\x0163ine puterea public\x0103, admi\x0163and numai cu titlu de excep\x0163ie, coexisten\x0163a unor clase la putere, fiind date exemple in acest sens fie din perioada prelu\x0103rii puterii de c\x0103tre burghezie – de pild\x0103 perioada in care in Roma erau la conducere atat burghezia cat \x015Fi o parte a mo\x015Fierilor – fie din perioada prelu\x0103rii puterii de c\x0103tre proletariat – de exemplu 1917, din iunie pan\x0103 in octombrie, cand conduc Rusia un organ reprezentativ al muncitorilor, solda\x0163ilor \x015Fi \x0163\x0103ranilor (sovietele) \x015Fi unul reprezentativ al burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate in sus\x0163inerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu, Montesquieu, cu toate c\x0103 vorbe\x015Fte despre separarea puterilor in stat ” \x015Fi argumenteaz\x0103 necesitatea limit\x0103rii unor puteri prin activitatea altora, arat\x0103 in final sensul unic al activit\x0103\x0163ii acestora spunand c\x0103 toate puterile “sont forcees d’aller de concert” (sunt for\x0163ate de a c\x0103dea de acord), fapt ce ne conduce la concluzia unit\x0103\x0163ii puterilor in stat. Sau in concep\x0163ia unor contemporani care spun c\x0103 puterea de stat “este o putere de superpozi\x0163ie \x015Fi centralizat\x0103”, ideea unit\x0103\x0163ii acesteia este evident. Dup\x0103 cum este \x015Ftiut, superpozi\x0163ia este criteriul de a comasa sau combina mai multe elemente intr-un tot, in a\x015Fa fel incat elementele comasate s\x0103 fie direct in subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la organele statului, subordonarea tuturor fa\x0163\x0103 de anumite organe supreme semnific\x0103 unitatea lor, dup\x0103 cum centralizarea nu se poate realiza decat prin subordonare.

Alte caracteristici ale puterii de stat

Dup\x0103 cum ar\x0103tam, afar\x0103 de aceste caracteristici pe care le g\x0103sim – explicit sau implicit – formulate in gandirea speciali\x015Ftilor marxi\x015Fti \x015Fi nemarxi\x015Fti, unii ganditori din occident mai adaug\x0103 \x015Fi altele. Astfel, se apreciaz\x0103 c\x0103 puterea de stat are un caracter civil \x015Fi temporal. Dar aceste caractere  sunt re\x0163inute ca fiind specifice doar democra\x0163iilor occidentale actuale. Doctrina socialist\x0103, in special cea elaborat\x0103 in a doua perioad\x0103 de dezvoltare a statelor europene avand acest caracter, a sus\x0163inut ideea existen\x0163ei unor caracteristici ale puterii de stat socialist \x015Fi anume:

Caracterul democratic “argumentand” c\x0103 democra\x0163ia burghez\x0103 este  “ciuntit\x0103, fals\x0103” o democra\x0163ie in ghilimele, comparativ cu cea socialist\x0103, singura democra\x0163ie real\x0103, societatea socialist\x0103 fiind comunitatea in care se realizeaz\x0103 conducerea poporului pentru popor \x015Fi prin popor”etc.

Caracterul creator, in sensul c\x0103 orice putere etatic\x0103 pan\x0103 la cea socialist\x0103 \x015Fi-a propus doar men\x0163inerea unor rela\x0163ii, conservarea lor, pe cand aceasta – numai ea – are sarcini preponderent creatoare, de construire a unei societ\x0103\x0163i noi, lipsite de exploatare;

Caracterul progresist, strans legat de cel creator, care reiese din faptul c\x0103 aceast\x0103 putere de stat socialist\x0103 promoveaz\x0103 noul in toate domeniile \x015Fi in special, inlocuirea vechilor rela\x0163ii de produc\x0163ie burgheze cu un nou tip de rela\x0163ii, progresiste care urmeaz\x0103 s\x0103 ridice societatea pe noi culmi de civiliza\x0163ie \x015Fi progres”.

Am  tr\x0103it cu to\x0163ii \x015Fi am sim\x0163it pe viu “democra\x0163ia” “progres”, “noul” create de comunism \x015Fi nu merit\x0103 s\x0103 facem “un rechizitoriu, ci doar o constatare: o intreag\x0103 societate dore\x015Fte “s\x0103 se intoarc\x0103” la democra\x0163ia “ciuntit\x0103”, burghez\x0103, la democra\x0163ia de tip occidental, cu o condi\x0163ie: s\x0103 se ocoleasc\x0103 “p\x0103catele ei”.

Suveranitate – caracteristic\x0103 esen\x0163ial\x0103 a puterii de stat

Suveranitatea de stat este acea calitate – tr\x0103s\x0103tur\x0103 – a puterii de stat de a fi suprem\x0103 in raport cu oricare alte puteri sociale existente in limitele sale teritoriale \x015Fi independent\x0103 fa\x0163\x0103 de puterile oric\x0103rui alt stat sau organism interna\x0163ional, calitate exprimat\x0103 in dreptul statului de a-\x015Fi stabili in mod liber, f\x0103r\x0103 nici o imixtiune din afar\x0103 scopurile sale pe plan intern \x015Fi extern, sarcinile fundamentale pe care le are de indeplinit \x015Fi mijloacele necesare realiz\x0103rii lor, respectand suveranitatea altor state \x015Fi normele dreptului interna\x0163ional.

Suveranitatea de\x015Fi este o no\x0163iune unitar\x0103 in esen\x0163a ei, implic\x0103 totu\x015Fi, dou\x0103 ipostaze ce reflect\x0103 cele dou\x0103 planuri pe care se manifest\x0103: cel intern \x015Fi cel extern. Dep\x0103\x015Findu-se stadiul in care se vorbe\x015Fte de “suveranitate intern\x0103” \x015Fi “suveranitate extern\x0103”, ast\x0103zi se vorbe\x015Fte de dou\x0103 laturi ale aceluia\x015Fi fenomen, intre care exist\x0103 puternice leg\x0103turi de interdependen\x0163\x0103, formand un tot unitar.