Introducere, Детальна інформація

O tendin\x0163\x0103 de interna\x0163ionalizare de integrare economic, cultural\x0103, politic\x0103 etc. \x015Fi, pe cale de consecin\x0163\x0103, de creare sau reactivare a unor organisme interstatale care exercit\x0103 atribu\x0163ii ce anterior apar\x0163ineau statelor suverane.

O tendin\x0163\x0103 invers\x0103 de dezmembrare a unor state de regul\x0103 statele federale \x015Fi de formare a unor state noi independente.

Prima tendin\x0163\x0103 este cea a statelor dezvoltate din Europa, a statelor bogate. Ea poate fi ilustrat\x0103 printr-un exemplu recent: semnarea la Luxemburg, in octombrie 1991, de c\x0103tre \x0163\x0103rile C.E.P. \x015Fi A.E.L.S. a unui acord privind crearea in 1993 a unei vaste zone a liberului schimb. A doua tendin\x0163\x0103 este specific\x0103 statelor din r\x0103s\x0103ritul Europei, unde s-au desprins ca state independente Lituania, Letonia, Estonia etc., unde alte state lupt\x0103 pentru independen\x0163\x0103, unde Basarabia prin referendum \x015Fi-a declarat independen\x0163a. In aceste condi\x0163ii credem noi, atitudinea fa\x0163\x0103 de conceptul de suveranitate se va schimba radical.

Concluzii

Orice societate, oricat de primitiv\x0103, trebuie s\x0103 dispun\x0103 de o anumit\x0103 organizare \x015Fi distribuire a puterilor, chiar \x015Fi pentru elementara func\x0163ie a conserv\x0103rii ei. In acest sens Balandier consider\x0103 c\x0103 puterea va fi definit\x0103 ca rezultand, pentru orice societate, din necesitatea de a lupta impotriva entropiei care o amenin\x0163\x0103 cu dizolvarea. Nu exist\x0103 forme de agregare social\x0103 \x015Fi activit\x0103\x0163i umane mai complexe care s\x0103 fie lipsite de putere. Puterea apare ca o necesitate social\x0103, necesitate ce poate fi explicat\x0103, in primul rand prin prisma importan\x0163ei pe care o prezint\x0103 men\x0163inerea echilibrului, a coeziunii interne a oric\x0103rei societ\x0103\x0163i. Dar ea apare \x015Fi ca rezultat al unei necesit\x0103\x0163i externe, explicat\x0103 prin prisma faptului c\x0103 orice societate global\x0103 este in leg\x0103tur\x0103 cu exteriorul, are leg\x0103turi cu alte societ\x0103\x0163i, fapt pentru care puterea trebuie s\x0103 organizeze aceste rela\x0163ii, dup\x0103 cum trebuie s\x0103-i asigure ap\x0103rarea.

Formele puterii pot fi desigur foarte variate, dar nu se poate imagina absen\x0163a total\x0103 a oric\x0103ror forme de putere, f\x0103r\x0103 a presupune dezagregarea structurilor societ\x0103\x0163ii. Rolul esen\x0163ial al oric\x0103rei forme de putere este de a asigura coeziunea \x015Fi func\x0163ionalitatea diferitor structuri \x015Fi organisme ale societ\x0103\x0163ii umane, coordonarea activit\x0103\x0163ilor care se desf\x0103\x015Foar\x0103 in interiorul acestora. Argumentarea necesit\x0103\x0163ii puterii, Robert Bierstedt preciza: trebuie s\x0103 fie clar c\x0103 este nevoie de putere pentru a consfin\x0163i asocia\x0163ia, a-i garanta continuitatea, a-i int\x0103ri normele …. Pe scurt, puterea sprijin\x0103 ordinea fundamental\x0103 a societ\x0103\x0163ii \x015Fi organizarea social\x0103 in cadrul ei. Puterea st\x0103 in spatele oric\x0103rei asocia\x0163ii \x015Fi ii sus\x0163ine structura, f\x0103r\x0103 putere nu exist\x0103 nici o organizare \x015Fi nici o ordine ”.

Referindu-ne la putere trebuie s\x0103 facem o distinc\x0163ie intre puteri … in general puterea politic\x0103 \x015Fi puterea de stat, probleme ce sunt adesea confuz tratate in literatura de specialitate.

Cand spunem “puterea ca fenomen social”, facem o deosebire intre:

 Rela\x0163iile de “conducere-supunere” (sau de “dominare-subordonare”), bazate pe capacitatea de a lua decizii \x015Fi a asigura indeplinirea lor (prin mijloace de persuasiune sau prin constrangere, dup\x0103 caz);

acea calitate a personalit\x0103\x0163ii umane de a putea face ceva, adic\x0103 puterea in sens de putin\x0163\x0103, for\x0163\x0103, t\x0103rie;

In acest sens de un real folos ne este distinc\x0163ia f\x0103cut\x0103 de unii speciali\x015Fti in Fran\x0163a intre “puissance” \x015Fi “pouvoir”. Astfel de exemplu M.Prelot sus\x0163ine c\x0103 puissance ” este echivalent cu poten\x0163ia (autoritate natural\x0103 \x015Fi personal\x0103), iar pouvoir cu potestas (autoritatea construit\x0103 magistratura).

Ceea ce are primordial in vederea dreptului constitu\x0163ional cand analiz\x0103m puterea este primul sens , cel de rela\x0163ie intre dou\x0103 subiecte inegale, rela\x0163ie in virtutea c\x0103reia un subiect de regul\x0103 colectiv, are capacitatea de a lua decizii \x015Fi de a asigura  indeplinirea lor. Acest fapt, ins\x0103, nu determin\x0103 inl\x0103turarea sau neglijarea complet\x0103 a celuilalt sens, de putin\x0163\x0103  for\x0163\x0103 t\x0103rie pentru c\x0103 puterea politic\x0103 este de\x0163inut\x0103 \x015Fi exercitat\x0103 de oameni, iar de calitatea lor depinde calitatea \x015Fi eficien\x0163a deciziilor luate.

 Puterea se manifest\x0103 in toate domeniile vie\x0163ii sociale, imbr\x0103cand forme foarte variate: economice, politice, militar\x0103, spiritual-ideologic\x0103 etc.

Puterea politic\x0103 se deosebe\x015Fte de alte forme de putere prin aceea c\x0103 ea se manifest\x0103 numai in societ\x0103\x0163ile in care exist\x0103 o diferen\x0163iere social\x0103 intre cei ce conduc \x015Fi cei condu\x015Fi, intre guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i. In literatura de specialitate s-a ar\x0103tat c\x0103 in orice grup uman se poate observa o diviziune a membrilor lui in dou\x0103 categorii, cei care comand\x0103 \x015Fi cei care ascult\x0103. Acest aspect exprim\x0103 existen\x0163a puterii. Dar cand acest fenomen se remarc\x0103 la nivelul societ\x0103\x0163ii globale, este un fenomen politic, atunci vorbim de putere politic\x0103 a statului.

Puterea politic\x0103 este puterea organizat\x0103 a unui grup care se exprim\x0103 in capacitatea acestuia de a lua decizii obligatorii \x015Fi de a le asigura inf\x0103ptuirea in societ\x0103\x0163ile in care diferen\x0163ierea intre guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i a atins un anume grad. No\x0163iunea de putere politic\x0103 este folosit\x0103 cel mai des ca fiind sinonim cu cea de putere de stat. Dup\x0103 p\x0103rerea noastr\x0103 ins\x0103, prima are o sfer\x0103 mai larg\x0103. Astfel putem vorbi de puterea politic\x0103 a uni partid chiar dac\x0103 acesta se afl\x0103 in opozi\x0163ie, dar nu putem considera aceast\x0103 putere  ca fiind \x015Fi de natur\x0103 etatic\x0103.

Sintetizand am putea spune c\x0103 puterea ca fenomen social imbrac\x0103 mai multe forme c\x0103 printre acestea, puterea politic\x0103 ocup\x0103 un loc principal, c\x0103 ea se manifest\x0103 numai in societ\x0103\x0163ile in care exist\x0103 o diferen\x0163iere intre guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i, avand o sfer\x0103 mai larg\x0103 decat puterea de stat care semnific\x0103 o anumit\x0103 putere politic\x0103, ce poate fi deta\x015Fat\x0103 de altele prin tr\x0103s\x0103turi specifice, proprii, ce-i confer\x0103 un loc aparte in sfera formelor (tipurilor) de putere.

Puterea de stat poate fi abordat\x0103 la mai multe nivele:

la un nivel general abstract;

la nivelul unui anume tip de putere

la nivelul unei anume puteri concrete ( de exemplu puterea de stat existent\x0103 azi in Republica moldova).

Dup\x0103 cum ea poate fi abordat\x0103 din mai multe puncte de vedere: sociologic, juridic etc.

Список литературы

Constitu\x0163ia Republicii Moldova din 1994, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1994, 4 august, nr. 1)

Prof. dr. Genoveva Vrabie, “Dreptul constitu\x0163ional \x015Fi institu\x0163ii politice contemporane”, Editura “\x015Etefan Procopiu”, Ia\x015Fi, 1993, Edi\x0163ia a 2-a, Partea I

Prof. univ. dr. Ion Deleanu, “Drept constitu\x0163ional \x015Fi institu\x0163ii politice. Tratat”, Editura “Europa Nova”, Bucure\x015Fti 1996, vol 1