Planul lucrării, Детальна інформація

Planul lucr\x0103rii

Introducere ………………………………………………………….1

No\x0163iunea puterii ……………………………………………………..2

No\x0163iune de putere politic\x0103 …………………………………………...5

Caracteristici ale puterii de stat ……………………………………...9

        Puterea de stat este o putere politic\x0103 …………………………9

         Puterea de stat este oficial\x0103 …………………………………10

         Puterea de stat este investit\x0103 cu putere

         de constrangere material\x0103 …………………………………..12

         Puterea de stat are caracter organizat ……………………….13

         Puterea de stat este unic\x0103  …………………………………...14

         Alte caracteristici ale puterii de stat …....……………………15

Suveranitatea – caracteristic\x0103 esen\x0163ial\x0103 a puterii de stat …………….16

Teorii contemporane privind suveranitatea ………………………….20

Concluzii ……………………………………………………………..24

Bibliografie …………………………………………………………..27

INTRODUCERE

Categoria de putere, in mod deosebit cea de putere politic\x0103, a constituit \x015Fi constituie obiectul de cercetare a tuturor disciplinelor teoretice cu caracter politic. Dreptul constitu\x0163ional ca \x015Ftiin\x0163\x0103 politic\x0103 \x015Fi juridic\x0103 in acela\x015Fi timp, nu numai c\x0103 nu poate ocoli, dar nici nu poate fi imaginat f\x0103r\x0103 acest mare capitol referitor la puterea politic\x0103 la modul in care aceasta ia na\x015Ftere \x015Fi se realizeaz\x0103 potrivit dispozi\x0163iilor normative \x015Fi a tradi\x0163iilor unui popor, ale unei societ\x0103\x0163i. Numai c\x0103 aceast\x0103 \x015Ftiin\x0163\x0103 nu cerceteaz\x0103 intreaga problematic\x0103 a statului, a puterii politice in general. Foarte multe probleme referitoare la stat sunt analizate de alte ramuri ale \x015Ftiin\x0163elor politice, precum teoria general\x0103 a statului, istoria ideilor politice, filosofia politic\x0103, sociologia politic\x0103 etc.

In aceast\x0103 lucrare ne-am propus ca obiectiv clarificarea conceptelor de putere politic\x0103 statal\x0103, a elementelor \x015Fi func\x0163iilor sale, a structurii de stat \x015Fi formele de guvernare, a organiz\x0103rii conducerii societ\x0103\x0163ii potrivit principiilor separa\x0163iei puterilor in stat \x015Fi a analizei cat mai complete a modului de organizare \x015Fi realizare a puterii intr-un anume stat.

No\x0163iunea de putere

In sens sociologic \x015Fi aparent tautologic, puterea desemneaz\x0103 ansamblul sau sistemul rela\x0163iilor de putere constituite intr-o societate istorice\x015Fte determinat\x0103, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivit\x0103\x0163ii sau impus acestora de c\x0103tre cei care exercit\x0103 puterea.1

Aceast\x0103 defini\x0163ie implic\x0103 urm\x0103toarele preciz\x0103ri:

a) Puterea nu este o simpl\x0103 posibilitate a omului in raport cu lumea exterioar\x0103 lui, ea nu este o simpl\x0103 rela\x0163ie intre om \x015Fi om, intre om \x015Fi un obiect sau fenomen. O astfel de rela\x0163ie poate exprima, cel mult, putin\x0163a omului de a intreprinde ceva in ambian\x0163a sa, nu ins\x0103 autoritatea lui in raport cu al\x0163ii;

b) Autoritatea exprim\x0103 atat ideea de for\x0163\x0103, puterea de a comanda, de a dispune \x015Fi de a impune, cat \x015Fi cadrul institu\x0163ional prin care aceast\x0103 idee se materializeaz\x0103, se obiectiveaz\x0103;

c) Puterea este un fenomen rela\x0163ional: dezv\x0103luirea esen\x0163ei puterii nu este posibil\x0103 dac\x0103 facem abstrac\x0163ie de subiectul puterii ( guvernan\x0163ii ), de obiectul ei ( guverna\x0163ii ) \x015Fi de mijloacele sau metodele intrebuin\x0163ate pentru realizarea puterii, adic\x0103 de raportul existen\x0163ei intre constrangere \x015Fi convingere. A\x015Fadar, puterea este o for\x0163\x0103 care preexist\x0103 formelor de manifestare, ea este o energie social\x0103 in stare latent\x0103. “ Sesizarea ” puterii \x015Fi a esen\x0163ei ei devin posibile numai ca urmare a exterioriz\x0103rii acesteia intr-un cadru rela\x0163ional;

d) Scopul puterii poate fi deliberat, asumat de c\x0103tre cei asupra c\x0103rora se exercit\x0103 puterea sau dimpotriv\x0103, unul impus, resim\x0163it ca presiune exterioar\x0103, ca form\x0103 alienat\x0103 a idealului social. Dup\x0103 caz, scopul puterii asigur\x0103 stabilitatea raportului dintre guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i sau, dimpotriv\x0103, determin\x0103 sau intre\x0163ine tensionarea lui. In fine, explic\x0103 mijloacele la care recurge puterea pentru a se inf\x0103ptui. El explic\x0103, de asemenea, starea existent\x0103 in interiorul societ\x0103\x0163ii: complementaritatea dintre putere \x015Fi voin\x0163a grupului sau neutralismul lor static \x015Fi poten\x0163ial exploziv:

                   In general prin conceptul de putere se desemneaz\x0103 capacitatea de a impune propria voin\x0163\x0103 ori de a o exercita fa\x0163\x0103 de al\x0163ii.

Ca raport de domina\x0163ie puterea se institu\x0163ionalizeaz\x0103 mai intai in familie (pater familias), intr-o institu\x0163ie ori organiza\x0163ie (consilii de administra\x0163ie), in \x015Fcoal\x0103 (profesorul), in societate (autorit\x0103\x0163ile puterii statale parlament-guvern etc.).

A\x015Fadar puterea este mijlocul prin care se men\x0163ine ordinea, intervine pentru a respecta propor\x0163iile sociale, pentru asigurarea “binelui comun”.

Iat\x0103 de ce Alexandru Vl\x0103hu\x0163\x0103 in “Ganduri” scria c\x0103 “adev\x0103rata m\x0103sur\x0103 dup\x0103 care se judec\x0103 orice putere: cat bine a adus pe lume, nu cat zgomot a f\x0103cut”.