Planul lucrării, Детальна інформація

Din punctul nostru de vedere, intereseaz\x0103 puterea la nivelul macrosocial, acea putere care, in exercitarea ei, se intemeiaz\x0103 pe identificarea realit\x0103\x0163ilor, cunoa\x015Fterea \x015Fi promovarea unor valori \x015Fi ajutorul cet\x0103\x0163enilor care o accept\x0103 \x015Fi recunosc in vederea asigur\x0103rii interesului general.

In concep\x0163ia profesorului I. Deleanu “ puterea desemneaz\x0103 ansamblul s\x0103u, sistemul rela\x0163iilor de putere constituie intr-o societate istorice\x015Fte determinat\x0103, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun, asumat de membrii colectivit\x0103\x0163ii sau impus acestora de c\x0103tre cei care exercit\x0103 puterea ”.

Cunoscutul autor francez G. Burdeau, prezenta puterea ca fiind “o for\x0163\x0103 in serviciul unei idei, o for\x0163\x0103 n\x0103scut\x0103 din con\x015Ftiin\x0163a social\x0103, destinat\x0103 s\x0103 conduc\x0103 grupul in c\x0103utarea “binelui comun”  \x015Fi capabil\x0103, la nevoie, de a impune membrilor atitudinea pe care ea o comand\x0103”.

Profesorul I. Deleanu surprinde urm\x0103toarele aspecte legate de putere:

a) Puterea reprezint\x0103 nu numai “ideea de for\x0163\x0103, puterea de a comanda, de a dispune \x015Fi de a impune”, dar \x015Fi “cadrul institu\x0163ional prin care aceast\x0103 idee se materializeaz\x0103”;

b) Puterea se exercit\x0103 pentru realizarea unui scop comun ori pentru exercitarea unuia impus de guvernan\x0163i. Scopul puterii a\x015Fadar, determin\x0103, ori statornicia rela\x0163iei guvernan\x0163i-guverna\x0163i sau dimpotriv\x0103, incordarea ori amplificarea acestuia. In func\x0163ie de raportul in care se afl\x0103 subiec\x0163ii puterii se explic\x0103 \x015Fi mijloacele folosite pentru exercitarea ei;

c) Aspectul social al puterii este determinat de faptul c\x0103 puterea se exercit\x0103 numai in cadrul rela\x0163iilor sociale “in lipsa puterii societatea este un corp inert, ea este incapabil\x0103 s\x0103-\x015Fi satisfac\x0103 ra\x0163iunea de a fi”, puterea este deci “o condi\x0163ie a ordinii sociale \x015Fi a apropierii idealului comun, libertatea \x015Fi binele nu sunt posibile decat intr-o asemenea ordine”.

No\x0163iune de putere politic\x0103

Orice fapt social poate dobandi semnifica\x0163ie politic\x0103. Fenomenul politic este o calitate care poate fi ata\x015Fat oric\x0103rui fapt social, dac\x0103 inl\x0103untrul universului social dat acel fapt poate fi interpretat ca fiind politic. Aceasta nu inseamn\x0103, binein\x0163eles, c\x0103 totul este de domeniul politicului; inseamn\x0103, ins\x0103, c\x0103 totul este susceptibil de politizare. Calitatea politic\x0103 este deci acea dimensiune care se ata\x015Feaz\x0103 oric\x0103ror fapte, acte sau situa\x0163ii in m\x0103sura in care prin aceasta, se exprim\x0103 existen\x0163a unui grup uman, rela\x0163iile de autoritate \x015Fi de conformitate stabilite in vederea unui scop comun.

Nu exist\x0103 fapte sociale politice prin ele insele, independent deci de aprecierea lor ca atare. Exist\x0103 ins\x0103 fapte politice “oficializate” intrucat sunt s\x0103var\x015Fite intr-un cadru institu\x0163ionalizat (de exemplu alegerea sau revocarea deputa\x0163ilor, investirea guvernului de c\x0103tre parlament, dizolvarea parlamentului  de c\x0103tre Pre\x015Fedintele Republicii, suspendare din func\x0163ie a Pre\x015Fedintelui Republicii de c\x0103tre parlament).

A\x015Fa cum am ar\x0103tat anterior, puterea este caracteristic\x0103 oric\x0103rei colectivit\x0103\x0163i umane. Rolul ei in societate este argumentat prin lipsa conformit\x0103\x0163ii tuturor membrilor s\x0103i fa\x0163\x0103 de reguli \x015Fi legi. Puterea este cea care orienteaz\x0103 societatea spre anumite scopuri, dirijeaz\x0103 \x015Fi men\x0163ine starea de func\x0163ionare a societ\x0103\x0163ii. Deci, puterea politic\x0103 apare “cand comunitatea uman\x0103 devine societate, cand cei care o alc\x0103tuiesc au con\x015Ftiin\x0163a de apartenen\x0163\x0103 la acea colectivitate”.

Procesul con\x015Ftiin\x0163ei sociale a fost, fire\x015Fte, indelungat \x015Fi extrem de anevoios. El s-a aflat mereu sub presiunea unei multitudini de factori materiali \x015Fi spirituali, interac\x0163ionand spre producerea aceluia\x015Fi rezultat: formarea con\x015Ftiin\x0163ei.

Incercarea de reduc\x0163iune sau feti\x015Fizare a unora dintre factorii care au declan\x015Fat \x015Fi intre\x0163inut procesul acestei deveniri, nu poate decat fi expresia unei m\x0103rginiri deliberate sau accidentale.

A\x015Fadar, puterea \x015Fi societatea apar impreun\x0103, pentru c\x0103 “f\x0103r\x0103 puterea politic\x0103”, f\x0103r\x0103 acea for\x0163\x0103 de impulsie care genereaz\x0103 mi\x015Fcarea in scopul c\x0103reia e angajat organismul social, societatea e un corp inert aproape de declinul ei”. (G. Burdeau).2

Potrivit aceluia\x015Fi reputat autor francez formele puterii sunt clasificate in forme “preetatice” \x015Fi forme “etatice”.

Puterea apar\x0163ine in cadrul formelor preetatice, grupului, o putere difuz\x0103, ori \x015Fefului sau unui grup minoritar (“puterea individualizat\x0103”), \x0163inand seama de calit\x0103\x0163ile sau meritele “\x015Fefului” de tradi\x0163ii sau obiceiuri etc. totdeauna ins\x0103 temeiul obiectiv  al puterii preetatice, indiferent de forma acesteia, r\x0103mane existen\x0163a comunitar\x0103  \x015Fi confruntarea comunit\x0103\x0163ii cu mediul ambiant. Sacralizarea \x015Fi incercarea de legitimare a puterii, deta\x015Farea ei de func\x0163iile generale ale colectivit\x0103\x0163ii, marcheaz\x0103 inceputul cristaliz\x0103rii puterii \x015Fi al alien\x0103rii acesteia. Statul inc\x0103 nu fusese “inventat”. necesitatea lui devenise stringent\x0103. Autoritatea puterii nu se mai putea sprijini pe credin\x0163e sau cutume. Era necesar un cadru institu\x0163ionalizat care, pe de-o parte, s\x0103 legitimeze puterea iar pe de alt\x0103 parte s\x0103-i asigure realizarea \x015Fi eficacitatea. Ansamblul articulat a\x015F institu\x0163iilor \x015Fi regulilor constituite in acest scop desemneaz\x0103 statul, iar puterea astfel institu\x0163ionalizat\x0103 este o putere etatic\x0103 – puterea de stat. Statul este un concept \x015Fi o realitate, de\x015Fi, cum spunea Kelsen, “ca unitate nu poate fi v\x0103zut, nici auzit, nici pip\x0103it”. Paradoxal, statul este o institu\x0163ie detestabil\x0103, dar \x015Fi indispensabil\x0103. Necesitatea statului se resimte atunci cand el nu exist\x0103.

Deci  cristalizarea puterii, exercitarea ei ca form\x0103 normal\x0103 de organizare a colectivit\x0103\x0163ilor stabilite pe un teritoriu, acea putere  suveran\x0103 considerat\x0103 c\x0103 reprezint\x0103 colectivitatea, apare odat\x0103 cu statul.

Teoriile cu privire la legitimitatea puterii au fost variate, func\x0163ie \x015Fi de interesul urm\x0103rit de sus\x0163in\x0103torii lor. Vom evoca \x015Fi noi succint aceste terorii.

Desigur c\x0103 originea divin\x0103 a puterii a ap\x0103rut pentru a justifica imposibilitatea in\x0163elegerii \x015Fi argument\x0103rii puterii. De\x0163in\x0103torii puterii era Dumnezeu, imp\x0103ratul Japoniei fiind numit “ fiul Soarelui ”.

Teoria patriarhal\x0103 justific\x0103 existen\x0163a statului din familie, in timp ce teoria patrimonial\x0103 sus\x0163ine c\x0103 statul a luat fiin\x0163\x0103 din dreptul de proprietate asupra p\x0103mantului.

Teoria contractualist\x0103, sus\x0163inut\x0103 mai ales de J.J. Russeau, T. Hobbes \x015Fi J. Locke motiveaz\x0103 existen\x0163a statului \x015Fi a puterii sale printr-un “pact de nesupunere” a celor mul\x0163i fa\x0163\x0103 de rege, care le garanteaz\x0103 un minim de libertate.

Teoria violen\x0163ei sus\x0163ine c\x0103 statul este rezultatul unui impuls din afar\x0103, al “cultului for\x0163ei” \x015Fi al “spa\x0163iului vital”.

Teoria juridic\x0103 a statului-na\x0163iune” sus\x0163ine c\x0103 statul este personificarea juridic\x0103 a unei na\x0163iuni.

Sus\x0163in\x0103torii acestei teorii (Einstein, Carre de Malberg, Jellinek, Laband) re\x0163in diferi\x0163i factori pentru definirea unei na\x0163iuni. Astfel, concep\x0163ia german\x0103 insist\x0103 pe factorii materiali \x015Fi spirituali, concep\x0163ia francez\x0103 re\x0163ine elementele subiective (sentimentele spirituale ce leag\x0103 membrii colectivit\x0103\x0163ii, dorin\x0163a de  a tr\x0103i impreun\x0103).

Aceast\x0103 teorie a fost infirmat\x0103 de realitatea istoric\x0103. In Italia \x015Fi Germania na\x0163iunea a precedat formarea statului, iar in SUA statul a luat fiin\x0163\x0103 inaintea na\x0163iunii.

Marx a f\x0103cut critica Statului, definit ca “domnie a competen\x0163ei” \x015Fi care “realizeaz\x0103 interesul general dincolo de contradic\x0163iile sistemului nevoilor, transformand individul in cet\x0103\x0163ean”. Statul este de fapt “un produs al clasei dominante economic \x015Fi care justific\x0103 domina\x0163ia prin autoritatea legilor \x015Fi a sistemului politic – (“critica filozofiei dreptului” – a lui Hegel).

Se confund\x0103 astfel statul cu realitatea sa istoric\x0103, statul cu puterea politic\x0103 ori guvernamental\x0103, ignorandu-se eforturile f\x0103cute de J.J. Russeau pentru a defini politic natura regimului democratic”.

Teoria sociologic\x0103 sus\x0163inut\x0103 de Jean Duguit, afirm\x0103 c\x0103 de fapt statul “este un fapt istoric, grupul impunandu-\x015Fi voin\x0163a sa celorlal\x0163i membri ai societ\x0103\x0163ii”. Se reliefeaz\x0103 astfel in prim plan “puterea material\x0103 a statului”, “for\x0163a sa irezistibil\x0103 de constrangere”.

                        In leg\x0103tur\x0103 cu caracterul puterii de stat (ale puterii publice) opiniile sunt variate, o deosebire esen\x0163ial\x0103 relevandu-se intre cele marxiste \x015Fi cele nemarxiste. Dar dup\x0103 cum vom vedea, unele tr\x0103s\x0103turi sunt re\x0163inute de ambele categorii de doctrine, cum este, de exemplu, caracterul politic (pentru aceasta fiind folosite acelea\x015Fi argumente sau argumente deosebite), iar altele sunt remarcate fie numai in doctrina occidental\x0103 nemarxist\x0103  (\x015Fi sunt re\x0163inute pentru democra\x0163iile de aici), fie numai de cea marxist\x0103. Caracterele puterii de stat re\x0163inute de majoritatea speciali\x015Ftilor marxi\x015Fti \x015Fi nemarxi\x015Fti sunt:

1. Politic