Planul lucrării, Детальна інформація

Puterea de stat are caracter organizat

                        Privit\x0103 prin prisma necesit\x0103\x0163ilor care i-au determinat apari\x0163ia, ca \x015Fi prin prisma func\x0163iilor ce le are de indeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel conceput\x0103 decat ca putere organizat\x0103, structurat\x0103 \x015Fi echilibrat\x0103, in sensul stabilirii unor leg\x0103turi stabile, ferme intre componentele sale.

                        Anvizajat\x0103 prin prisma cerin\x0163ei func\x0163ionale care i-a determinat apari\x0163ia – conducerea organizat\x0103 \x015Fi unitar\x0103 a societ\x0103\x0163ii – statul apare ca un sistem organiza\x0163ional politic a c\x0103rui menire este conducerea societ\x0103\x0163ii, conducere ce se realizeaz\x0103 – in mod deosebit in societ\x0103\x0163ile contemporane – prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe intreg teritoriul \x015Fi cu privire la intreaga popula\x0163ie asupra c\x0103reia se exercit\x0103 autoritatea de stat. Ori, atat adoptarea normelor cat \x015Fi aplicarea lor sunt in competen\x0163a unor forme organiza\x0163ionale statale, fiecare categorie de organe de\x0163inand, dup\x0103 caz, competen\x0163ele in domeniul cre\x0103rii dreptului, a realiz\x0103rii lui prin mijloace administrative \x015Fi a realiz\x0103rii lui pe c\x0103i juridice. Pentru aceasta intreaga activitate exist\x0103 un intreg e\x015Fafodaj  de organe de stat intre care  rela\x0163iile esen\x0163iale difer\x0103 in func\x0163ie de sistemul politic sau constitu\x0163ional adoptat in \x0163\x0103rile respective.

                        Privit prin prisma func\x0163iilor pe care le are de indeplinit – a\x015Fa cum au fost conceptualizate de \x015Ftiin\x0163a clasic\x0103 a Dreptului constitu\x0163ional ( func\x0163ia legislativ\x0103, func\x0163ia executiv\x0103 \x015Fi cea judec\x0103toreasc\x0103 ) sau a\x015Fa cum sunt azi formulate in literatura de specialitate ( de determinare a scopurilor, sarcinilor societ\x0103\x0163ii, de organizare a realiz\x0103rii acestora, de distribu\x0163ie a valorilor \x015Fi de ap\x0103rare a lor etc. ) puterea de stat apare necesarmente organizat\x0103, fiecare sarcin\x0103 trebuind a fi realizat\x0103 potrivit specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.

Puterea de stat este unic\x0103

@

\x00BA

4

¤

\x00F0

\x0103ine. Dar aceast\x0103 insu\x015Fire – preciza el – intr\x0103 in no\x0163iunea teritorial\x0103 a statului, al c\x0103rui caracter este unitatea \x015Fi indivizibilitatea. Noi credem, al\x0103turi de al\x0163ii, c\x0103 unitatea este o caracteristic\x0103 atat a teritoriului cat \x015Fi a puterii publice. Aceast\x0103 idee poate fi sprijinit\x0103 cu argumente diferite.

                        Marxi\x015Ftii o sprijin\x0103 pe principiul unicit\x0103\x0163ii clasei care de\x0163ine puterea public\x0103, admi\x0163and numai cu titlu de excep\x0163ie, coexisten\x0163a unor clase la putere, fiind date exemple in acest sens fie din perioada prelu\x0103rii puterii de c\x0103tre burghezie – de pild\x0103 perioada in care in Roma erau la conducere atat burghezia cat \x015Fi o parte a mo\x015Fierilor – fie din perioada prelu\x0103rii puterii de c\x0103tre proletariat – de exemplu 1917, din iunie pan\x0103 in octombrie, cand conduc Rusia un organ reprezentativ al muncitorilor, solda\x0163ilor \x015Fi \x0163\x0103ranilor (sovietele) \x015Fi unul reprezentativ al burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate in sus\x0163inerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu, Montesquieu, cu toate c\x0103 vorbe\x015Fte despre separarea puterilor in stat ” \x015Fi argumenteaz\x0103 necesitatea limit\x0103rii unor puteri prin activitatea altora, arat\x0103 in final sensul unic al activit\x0103\x0163ii acestora spunand c\x0103 toate puterile “sont forcees d’aller de concert” (sunt for\x0163ate de a c\x0103dea de acord), fapt ce ne conduce la concluzia unit\x0103\x0163ii puterilor in stat. Sau in concep\x0163ia unor contemporani care spun c\x0103 puterea de stat “este o putere de superpozi\x0163ie \x015Fi centralizat\x0103”, ideea unit\x0103\x0163ii acesteia este evident. Dup\x0103 cum este \x015Ftiut, superpozi\x0163ia este criteriul de a comasa sau combina mai multe elemente intr-un tot, in a\x015Fa fel incat elementele comasate s\x0103 fie direct in subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la organele statului, subordonarea tuturor fa\x0163\x0103 de anumite organe supreme semnific\x0103 unitatea lor, dup\x0103 cum centralizarea nu se poate realiza decat prin subordonare.

Alte caracteristici ale puterii de stat

                        Dup\x0103 cum ar\x0103tam, afar\x0103 de aceste caracteristici pe care le g\x0103sim – explicit sau implicit – formulate in gandirea speciali\x015Ftilor marxi\x015Fti \x015Fi nemarxi\x015Fti, unii ganditori din occident mai adaug\x0103 \x015Fi altele. Astfel, se apreciaz\x0103 c\x0103 puterea de stat are un caracter civil \x015Fi temporal. Dar aceste caractere  sunt re\x0163inute ca fiind specifice doar democra\x0163iilor occidentale actuale. Doctrina socialist\x0103, in special cea elaborat\x0103 in a doua perioad\x0103 de dezvoltare a statelor europene avand acest caracter, a sus\x0163inut ideea existen\x0163ei unor caracteristici ale puterii de stat socialist \x015Fi anume:

1. Caracterul democratic “argumentand” c\x0103 democra\x0163ia burghez\x0103 este  “ciuntit\x0103, fals\x0103” o democra\x0163ie in ghilimele, comparativ cu cea socialist\x0103, singura democra\x0163ie real\x0103, societatea socialist\x0103 fiind comunitatea in care se realizeaz\x0103 conducerea poporului pentru popor \x015Fi prin popor”etc.

2. Caracterul creator, in sensul c\x0103 orice putere etatic\x0103 pan\x0103 la cea socialist\x0103 \x015Fi-a propus doar men\x0163inerea unor rela\x0163ii, conservarea lor, pe cand aceasta – numai ea – are sarcini preponderent creatoare, de construire a unei societ\x0103\x0163i noi, lipsite de exploatare;

3. Caracterul progresist, strans legat de cel creator, care reiese din faptul c\x0103 aceast\x0103 putere de stat socialist\x0103 promoveaz\x0103 noul in toate domeniile \x015Fi in special, inlocuirea vechilor rela\x0163ii de produc\x0163ie burgheze cu un nou tip de rela\x0163ii, progresiste care urmeaz\x0103 s\x0103 ridice societatea pe noi culmi de civiliza\x0163ie \x015Fi progres”.

                   Am  tr\x0103it cu to\x0163ii \x015Fi am sim\x0163it pe viu “democra\x0163ia” “progres”, “noul” create de comunism \x015Fi nu merit\x0103 s\x0103 facem “un rechizitoriu, ci doar o constatare: o intreag\x0103 societate dore\x015Fte “s\x0103 se intoarc\x0103” la democra\x0163ia “ciuntit\x0103”, burghez\x0103, la democra\x0163ia de tip occidental, cu o condi\x0163ie: s\x0103 se ocoleasc\x0103 “p\x0103catele ei”.

Suveranitate – caracteristic\x0103 esen\x0163ial\x0103 a puterii de stat

                   Suveranitatea de stat este acea calitate – tr\x0103s\x0103tur\x0103 – a puterii de stat de a fi suprem\x0103 in raport cu oricare alte puteri sociale existente in limitele sale teritoriale \x015Fi independent\x0103 fa\x0163\x0103 de puterile oric\x0103rui alt stat sau organism interna\x0163ional, calitate exprimat\x0103 in dreptul statului de a-\x015Fi stabili in mod liber, f\x0103r\x0103 nici o imixtiune din afar\x0103 scopurile sale pe plan intern \x015Fi extern, sarcinile fundamentale pe care le are de indeplinit \x015Fi mijloacele necesare realiz\x0103rii lor, respectand suveranitatea altor state \x015Fi normele dreptului interna\x0163ional.

                   Suveranitatea de\x015Fi este o no\x0163iune unitar\x0103 in esen\x0163a ei, implic\x0103 totu\x015Fi, dou\x0103 ipostaze ce reflect\x0103 cele dou\x0103 planuri pe care se manifest\x0103: cel intern \x015Fi cel extern. Dep\x0103\x015Findu-se stadiul in care se vorbe\x015Fte de “suveranitate intern\x0103” \x015Fi “suveranitate extern\x0103”, ast\x0103zi se vorbe\x015Fte de dou\x0103 laturi ale aceluia\x015Fi fenomen, intre care exist\x0103 puternice leg\x0103turi de interdependen\x0163\x0103, formand un tot unitar.

                   Suprema\x0163ia puterii de stat desemneaz\x0103 acea insu\x015Fire a acesteia de a fi superioar\x0103 oric\x0103rei alte puteri sociale existente intr-o anumit\x0103 \x0163ar\x0103 la un moment dat. Ea se caracterizeaz\x0103 in dreptul statului de a adopta norme juridice, reguli obligatorii pentru to\x0163i cet\x0103\x0163enii ei \x015Fi de a le asigura aplicarea. S-a spus de asemenea, c\x0103 numai puterea de stat decide asupra drepturilor \x015Fi indatoririlor fundamentale ale cet\x0103\x0163enilor s\x0103i, precum \x015Fi a modului in care acestea sunt garantate, idee dep\x0103\x015Fit\x0103 azi de realitatea existen\x0163ei unor organisme interna\x0163ionale de ap\x0103rare a dreptului omului, de existen\x0163a unor conven\x0163ii (tratate) cu privire la garantarea lor, fapt ce reiese \x015Fi din interpretarea articolului 4 din Constitu\x0163ia Republicii Moldova, in care se indic\x0103 c\x0103 dispozi\x0163iile constitu\x0163ionale privind drepturile \x015Fi libert\x0103\x0163ile omului se interpreteaz\x0103 \x015Fi se aplic\x0103 in concordan\x0163\x0103 cu declara\x0163ia Universal\x0103 a dreptului Omului, cu pactele \x015Fi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. In aceste condi\x0163ii putem afirma c\x0103 statul sunt cele ce asigur\x0103 \x015Fi ocrote\x015Fte drepturile cet\x0103\x0163enilor lor in concordan\x0163\x0103 cu dispozi\x0163ia tratatelor interna\x0163ionale din acest domeniu.

                   Suprema\x0163ia puterii de stat se manifest\x0103 in anumite limite teritoriale, teritoriu pe care puterea de stat este organizat\x0103 fiind inalienabil\x0103 \x015Fi indivizibil\x0103. Suveranitatea de stat se manifest\x0103 in integritatea teritoriului \x015Fi inviolabilitatea frontierelor statului. Suprema\x0163ia puterii de stat are un con\x0163inut complex, referindu-se la toate laturile vie\x0163ii sociale \x015Fi la toate problemele ce pot interesa o anume societate in prezent sau viitor.

                   Suprema\x0163ia puterii de stat trebuie privit\x0103 ins\x0103 in strans\x0103 leg\x0103tur\x0103 cu for\x0163ele ei materiale de constrangere, pentru c\x0103 “puterea de comand\x0103 a statului” nu se manifest\x0103 in plenitudinea ei decat dac\x0103 statul dispune de for\x0163ele \x015Fi mijloacele necesare pentru asigurarea voin\x0163ei sale. Cand for\x0163a statelor scade, alte puteri, interese – precum ale unor grup\x0103ri extremiste etc. – se pot manifesta mai pregnant decat cea a statului, in astfel de condi\x0163ii fiind greu s\x0103 mai vorbe\x015Fti de suprema\x0163ia sa.

                   A doua latur\x0103 a  suveranit\x0103\x0163ii, strans legat\x0103 de prima, este independen\x0163a. Ea se manifest\x0103 in rela\x0163iile statului cu alte state, exprimat\x0103 in neatarnarea statului \x015Fi decurge din suprema\x0163ia puterii de stat. Independen\x0163a indic\x0103 acea tr\x0103s\x0103tur\x0103 a puterii de stat potrivit c\x0103reia statul i\x015Fi stabile\x015Fte    singur liber \x015Fi dup\x0103 propria sa apreciere, f\x0103r\x0103 nici un amestec al vreunui alt stat sau organism mondial, politica sa intern\x0103 \x015Fi extern\x0103. Statul suveran apare astfel independent atat in ceea ce prive\x015Fte rezolvarea problemelor sale interne, cat \x015Fi a celor externe. Dar aceast\x0103 independen\x0163\x0103 trebuie s\x0103 se manifeste in condi\x0163iile respect\x0103rii altor state \x015Fi a normelor unanim admise ale dreptului interna\x0163ional. Afirmarea suveranit\x0103\x0163ii unui stat implic\x0103 respectarea  suveranit\x0103\x0163ii celorlalte state, egale in drept. Fiecare stat, in numele poporului s\x0103u, are dreptul s\x0103-\x015Fi aleag\x0103 calea dezvolt\x0103rii \x015Fi s\x0103 stabileasc\x0103 mijloacele pentru realizarea ei. Dar afirmarea libert\x0103\x0163ii, a independen\x0163ei unui stat trebuie dublat\x0103 de colaborarea statelor, de pe pozi\x0163ii de egalitate \x015Fi respect reciproc, pentru rezolvarea intereselor comune, ale intereselor comunit\x0103\x0163ii umane, in general.

                   Colaborarea intre state se realizeaz\x0103 dup\x0103 cum este \x015Ftiut, potrivit unor principii in cadrul c\x0103rora respectiv suveranitatea ocup\x0103 un loc important. Dar manifestarea sa nu poate fi privit\x0103 altfel decat prin prisma ac\x0163iunii celorlalte. Insemn\x0103tatea atribuit\x0103 acestui principiu nu trebuie interpretat\x0103 in sensul diminu\x0103rii celorlalte – egalitatea in drepturi, avantajul reciproc etc. – deoarece aceste principii sunt complementare, ac\x0163ioneaz\x0103 unul prin cel\x0103lalt, manifestarea \x015Fi realizarea unuia depinzand de modul in care se manifest\x0103 \x015Fi ac\x0163ioneaz\x0103 toate celelalte. Astfel, de exemplu, nerespectarea sau inc\x0103lcarea principiilor egalit\x0103\x0163ii in drept a statelor aduce prejudicii principiului suveranit\x0103\x0163ii, inc\x0103lcarea acestuia din urm\x0103 impiedic\x0103 realizarea avantajului reciproc \x015Fi a\x015Fa mai departe. In felul acesta apare clar c\x0103 interac\x0163iunea tuturor principiilor ce guverneaz\x0103 rela\x0163iile intre  state are dou\x0103 efecte pozitive directe:

1) Asigur\x0103 c\x0103 celelalte state vor respecta \x015Fi ele, la randul lor, independen\x0163a \x015Fi drepturile suverane ale statului, astfel punandu-se in mi\x015Fcare mecanismul principiului reciprocit\x0103\x0163ii;

2) Eliminarea condi\x0163iilor apte de a genera arbitrariul \x015Fi st\x0103rile anarhice in sanul comunit\x0103\x0163ii interna\x0163ionale.

                    Independen\x0163a  unui stat nu trebuie absolutizat\x0103 in detrimentul celorlalte, ci, din contra ea trebuie privit\x0103 prin prisma realiz\x0103rii independen\x0163ei celorlalte state. Statele impreun\x0103 trebuie s\x0103 fac\x0103 eforturi care s\x0103 asigure echilibrul comunit\x0103\x0163ii interna\x0163ionale. Pentru realizarea acestui echilibru ele trebuie s\x0103 ajung\x0103 la un compromis, luand decizii, de pe pozi\x0163ii suverane, in leg\x0103tur\x0103 cu anumite atribu\x0163ii ce vor apar\x0163ine unor organisme interna\x0163ionale.

                   In lumina celor ar\x0103tate, suveranitatea de stat apare ca o unitate dialectic\x0103,  a suprema\x0163iei \x015Fi independen\x0163ei puterii de stat, apare, in acela\x015Fi timp, ca tr\x0103s\x0103tur\x0103 esen\x0163ial\x0103 a acesteia.