Planul lucrării, Детальна інформація

2 Putere investit\x0103 cu for\x0163\x0103 de constrangere material\x0103;

3 Organizat

4 Suveranitate

                        La aceasta marxi\x015Ftii adaug\x0103 caracterul unitar, iar unii autori occidentali enum\x0103r\x0103 \x015Fi alte caractere, precum:

1. Caracterul civil;

2. Caracterul temporar;

3. Putere de superpozi\x0163ie \x015Fi de centralizare.

                        Juri\x015Ftii marxi\x015Fti re\x0163in unele caractere care - zic ei – sunt intrunite numai de puterile statale \x015Fi anume:

1. Democratic;

2. Creator;

3. Progresist.

Puterea de stat este o putere politic\x0103

                        Este o caracteristic\x0103 a puterii de stat argumentat\x0103 in mod diferit in gandirea marxist\x0103 fa\x0163\x0103 de cea nemarxist\x0103. Pentru Marx \x015Fi discipolii s\x0103i, esen\x0163a politicii trebuie c\x0103utat\x0103 in lupta de clas\x0103, in doctrina lor baza economic\x0103 a societ\x0103\x0163ii determinand intreaga suprastructur\x0103, deci, \x015Fi puterea de stat, care este o putere de clas\x0103, apar\x0163in\x0103toare aceleia care, fiind de\x0163in\x0103toarea principalelor mijloace de produc\x0163ie, este, ca efect al acestui fapt, \x015Fi de\x0163in puterea de stat. Deci, cand marxi\x015Ftii spun c\x0103 puterea de stat este o putere politic\x0103, se refer\x0103 la caracterul ei de clas\x0103, la faptul c\x0103 ea apar\x0163ine numai unei clase \x015Fi este utilizat\x0103 in general pentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor scopuri legate de menirea istoric\x0103 a unei clase. \x015Ei totu\x015Fi, in concep\x0163ia fondatorilor marxismului, orice putere politic\x0103 de tip “ expoatator ” are \x015Fi unele sarcini general-umane, dincolo de cele de clas\x0103, precum cele referitoare la men\x0163inerea echilibrului intern, ap\x0103rarea patriei etc.3

                        Re\x0163inand caracterul politic al puterii de stat, unii ganditori occidentali aduc argumente diferite fa\x0163\x0103 de marxi\x015Fti. Astfel Harion \x015Fi J. Giequel sus\x0163in c\x0103 puterea de stat este o putere politic\x0103 deoarece:

1. Statul este un arbitru, alegand intre diverse op\x0163iuni (mai ales in occident, prin ac\x0163iunea grupurilor de presiune);

2. Puterea nu mai este de natur\x0103 patrimonial\x0103 ca in evul mediu, cand se f\x0103cea o confuzie intre patrimoniul statului \x015Fi patrimoniul privat, autoritatea statului fiind o autoritate direct\x0103 (personal\x0103);

3. Sanc\x0163iunile pronun\x0163ate in numele statului sunt sanc\x0163iuni directe privind persoana \x015Fi deosebindu-se astfel de cele patrimoniale specifice societ\x0103\x0163ii revolute. Sau in concep\x0163ia altor autori,

caracterul politic al puterii de stat este determinat de existen\x0163a deosebirilor dintre guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i, idee ce reiese din concep\x0163ia fondatorilor dreptului constitu\x0163ional clasic francez.

Puterea de stat este oficial\x0103

Puterea de stat este oficial\x0103. Aceasta inseamn\x0103 c\x0103 puterea de stat este legitim\x0103. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaur\x0103rii democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret \x015Fi liber exprimat) sau forma nedemocratic\x0103 a folosirii for\x0163ei, violen\x0163ei pe calea revolu\x0163iilor, insurec\x0163iilor.

Oficialitatea puterii statale presupune de asemenea, continuitatea \x015Fi permanen\x0163a acesteia, este \x015Ftiut c\x0103 guvernarea trebuie s\x0103 fie permanent\x0103, altfel societatea sufer\x0103 \x015Fi genereaz\x0103 haos.

Ca putere oficial\x0103, chiar dac\x0103 este format\x0103 din reprezentan\x0163ii unui grup ori ai anumitor partide (alegerile sunt cele care decid), puterea de stat se exercit\x0103 pentru intreaga societate, conduce toat\x0103 societatea.

In opinia domnului profesor Ion Deleanu, premisa \x015Fi totodat\x0103 mijlocul puterii de stat de a se valoriza ca factor de comand\x0103 social\x0103 sunt crearea \x015Fi aplicarea normelor juridice. O considerabil\x0103 parte a rela\x0163iilor sociale devin astfel rela\x0163ii juridice, al c\x0103ror con\x0163inut se exprim\x0103 prin drepturile \x015Fi obliga\x0163iile, juridice\x015Fte consacrate \x015Fi garantate, ce revin participan\x0163ilor la aceste rela\x0163ii. Op\x0163iunea politic\x0103 devine acum dirijare statal\x0103 \x015Fi juridic\x0103, aflat\x0103 sub semnul virtualit\x0103\x0163ii constrangerii juridice. De\x015Fi normele juridice nu asaneaz\x0103 totalitatea normelor \x015Fi rela\x0163iilor politice sau de alt\x0103 natur\x0103 existente in spa\x0163iul social – acest lucru nefiind de altfel posibil \x015Fi nici necesar – prin func\x0163iile pe care le indeplinesc – \x015Fi inainte de toate prin postularea preeminen\x0163ei intereselor generale -, normele juridice subordoneaz\x0103 toate celelalte norme sociale, le polarizeaz\x0103 in jurul anumitor valori specifice societ\x0103\x0163ii, astfel incat, in cele din urm\x0103, intregul sistem normativ al societ\x0103\x0163ii poart\x0103 pecetea unora \x015Fi acelora\x015Fi interese.

                        Desigur c\x0103 puterea de stat – ca ansamblu unitar al institu\x0163iilor \x015Fi rela\x0163iilor de putere reglementate juridic -  nu poate s\x0103 acopere \x015Fi nici nu absoarbe multitudinea \x015Fi  diversitatea institu\x0163iior \x015Fi raporturilor de putere existente in  societate (corpul electoral, partidele politice, sindicate, alte organiza\x0163ii, grupuri de presiune, organiza\x0163ii religioase). Dimensiunea puterii in societate, sub diferitele ei forme  (puterea institu\x0163ional\x0103, puterea partidelor, a sindicatelor, a grupurilor de presiune, mass-mediei etc.) \x015Fi interac\x0163iunea dintre factorii ei constituie o condi\x0163ie esen\x0163ial\x0103 de echilibru \x015Fi eficacitate la nivel social, precum \x015Fi premisa decisiv\x0103 a unui regim autentic democratic.

Puterea de stat \x015Fi societatea se afl\x0103 intr-o rela\x0163ie de influen\x0163\x0103 reciproc\x0103. Dac\x0103 puterea de stat se realizeaz\x0103 ca autoritate in societate \x015Fi fa\x0163\x0103 de ea, societatea ac\x0163ioneaz\x0103 de asemenea asupra puterii de stat. Astfel: orice societate i\x015Fi polarizeaz\x0103 interesele generale in jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esen\x0163ei ei, a modului ei  de organizare \x015Fi de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu ideologia democratic\x0103, liberal\x0103 \x015Fi pluralist\x0103); ansamblul rela\x0163iilor economice ale societ\x0103\x0163ii, inclusiv rela\x0163iile de proprietate, influen\x0163eaz\x0103 de asemenea organizarea puterii de stat \x015Fi func\x0163iile ei (de exemplu, economia liberal\x0103, comparativ cu cea socialist\x0103); circumstan\x0163ele istorice \x015Fi tradi\x0163iile (bun\x0103oar\x0103, constituirea unor state  in procesul decoloniz\x0103rii, tradi\x0163iile monarhice sau republicane) prefigureaz\x0103 puterea \x015Fi apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul interna\x0163ional exercit\x0103 \x015Fi el o presiune considerabil\x0103 asupra puterii de stat (de exemplu, constituirea zonelor de influen\x0163\x0103  la Ialta, in 1945); in fine, psihologia individual\x0103 \x015Fi colectiv\x0103 indepline\x015Fte un rol important in procesul organiz\x0103rii puterii \x015Fi al stabilirii func\x0163iilor \x015Fi metodelor ei  de exercitare. A\x015Fadar societatea ac\x0163ioneaz\x0103 asupra puterii de stat prin intermediul factorilor ideologici, economici, politici, interna\x0163ionali etc., realizandu-se astfel un original \x015Fi permanent circuit feed-back intre puterea de stat \x015Fi societate.

Puterea de stat este investit\x0103 cu putere de constrangere material\x0103

                        Statul a fost \x015Fi este conceput ca un sistem de organiza\x0163ii care, urm\x0103rind realizarea unor func\x0163ii la nivelul societ\x0103\x0163ii, poate \x015Fi trebuie s\x0103 utilizeze “for\x0163a” in acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care in “Der zweek im Recht” ar\x0103ta c\x0103 statul este o putere superioar\x0103 tuturor voin\x0163elor ce se g\x0103sesc pe teritoriul s\x0103u. Aceast\x0103 putere este \x015Fi trebuie s\x0103 fie - pentru ca s\x0103 avem un stat – o putere material\x0103 superioar\x0103 oric\x0103rei alte puteri existand pe un teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput in afara puterii de comand\x0103, in afara puterii de constrangere. “Lipsa puterii materiale (Macht) este p\x0103catul mortal al statului – preciza Jhering. “Popoarele au suportat – continu\x0103 el – cea mai rea folosin\x0163\x0103 a puterii de stat, biciul lui Atila \x015Fi nebunia unor imp\x0103ra\x0163i romani; ele au s\x0103rb\x0103torit ca pe ni\x015Fte eroi adev\x0103ra\x0163i tirani, la picioarele c\x0103rora oamenii se prosternau in pulbere. Chiar in starea de delir, despotismul r\x0103mane o form\x0103 de stat, pe cat\x0103 vreme anarhia nu; ea este neputin\x0163a puterii publice, este o stare antisocial\x0103, descompunerea, destr\x0103marea societ\x0103\x0163ii”.

                        Argumentarea necesit\x0103\x0163ii existen\x0163ei unui   aparat inzestrat cu “for\x0163a material\x0103 de constrangere” in societate este diferit\x0103 in gandirea marxist\x0103, fa\x0163\x0103 de cea nemarxist\x0103, celei dintai fiindu-i specific\x0103 o pozi\x0163ie ce rezult\x0103 din caracterul de clas\x0103 atribuit puterii de stat. Astfel, potrivit concep\x0163iei marxiste, dac\x0103 statul prin esen\x0163a lui este aparatul minorit\x0103\x0163ii \x015Fi ap\x0103r\x0103 interesele minoritare, dominan\x0163i fiind indreptat impotriva celor mul\x0163i, el nu poate exista altfel decat prin organizarea unui sistem specializat de organe care s\x0103 impun\x0103 voin\x0163\x0103 clasei dominante, s\x0103 asigure prin for\x0163\x0103 aplicarea legilor ce nu exprim\x0103 voin\x0163a general\x0103. In doctrina socialist\x0103 ideea aceasta a fost nuan\x0163at\x0103 in ultimele decenii, sus\x0163inandu-se c\x0103 in statele de acest tip recurgerea la for\x0163\x0103 constituie ultima ra\x0163io, sfera constrangerii statale ingustandu-se treptat, statul transformandu-se intr-un stat al intregului popor, unde dictatura este inlocuit\x0103 cu autoconducerea societ\x0103\x0163ii.

                        In ceea ce prive\x015Fte doctrinele nemarxiste, aici explica\x0163iile necesit\x0103\x0163ii unei for\x0163e de constrangere material\x0103 sunt mult mai variate mai nuan\x0163ate. Astfel, unii speciali\x015Fti, vorbind de guvernan\x0163i \x015Fi guverna\x0163i au demonstrat necesitatea acesteia plecand de la sfera larg\x0103 a celora ce trebuie s\x0103 se supun\x0103 ordinelor guvernan\x0163ilor. Cei mai mul\x0163i, ins\x0103, au argumentat necesitatea unui aparat de constrangere pentru ap\x0103rarea ordinii sociale, a intereselor comunit\x0103\x0163ii in ansamblul ei. Se arat\x0103 c\x0103 puterea de stat de\x0163ine monopolul constrangerii materiale, f\x0103r\x0103 a atribui nici o semnifica\x0163ie sau caracter de clas\x0103 acesteia. Constrangerea apare astfel necesar\x0103 pentru ap\x0103rarea valorilor intregii societ\x0103\x0163i, a vie\x0163ii, a s\x0103n\x0103t\x0103\x0163ii, libert\x0103\x0163ii \x015Fi averii tuturor.

                        In leg\x0103tur\x0103 cu necesitatea for\x0163ei de constrangere, in literatura de specialitate s-a subliniat “c\x0103 statul nu a existat in sensul modern al cuvantului, decat in momentul in care a concentrat in mainile sale intreaga putere de constrangere material\x0103”, c\x0103 “in anumite privin\x0163e esen\x0163ialul puterii rezid\x0103 in acest monopol al constrangerii materiale in care statul insu\x015Fi nu este decat o form\x0103 vid\x0103 de sens”.