Notiunea de putere de stat si putere politica1, Детальна інформація

“inventat”. necesitatea lui devenise stringent?. Autoritatea puterii nu se mai putea sprijini pe credin?e sau cutume. Era necesar un cadru institu?ionalizat care, pe de-o parte, s? legitimeze puterea iar pe de alt? parte s?-i asigure realizarea ?i eficacitatea. Ansamblul articulat a? institu?iilor ?i regulilor constituite оn acest scop desemneaz? statul, iar puterea astfel institu?ionalizat? este o putere etatic? – puterea de stat.

sabil?. Necesitatea statului se resimte atunci cвnd el nu exist?.

Deci cristalizarea puterii, exercitarea ei ca form? normal? de organizare a colectivit??ilor stabilite pe un teritoriu, acea putere suveran? considerat? c? reprezint? colectivitatea, apare odat? cu statul.

Teoriile cu privire la legitimitatea puterii au fost variate, func?ie ?i de interesul urm?rit de sus?in?torii lor. Vom evoca ?i noi succint aceste terorii.

Desigur c? originea divin? a puterii a ap?rut pentru a justifica imposibilitatea оn?elegerii ?i argument?rii puterii. De?in?torii puterii era Dumnezeu, оmp?ratul Japoniei fiind numit “ fiul Soarelui ”.

Teoria patriarhal? justific? existen?a statului din familie, оn timp ce teoria patrimonial? sus?ine c? statul a luat fiin?? din dreptul de proprietate asupra p?mвntului.

Teoria contractualist?, sus?inut? mai ales de J.J. Russeau, T.

Hobbes ?i J. Locke motiveaz? existen?a statului ?i a puterii sale printr-un

“pact de nesupunere” a celor mul?i fa?? de rege, care le garanteaz? un minim de libertate.

Teoria violen?ei sus?ine c? statul este rezultatul unui impuls din afar?, al “cultului for?ei” ?i al “spa?iului vital”.

Teoria juridic? a statului-na?iune” sus?ine c? statul este personificarea juridic? a unei na?iuni.

Sus?in?torii acestei teorii (Einstein, Carre de Malberg, Jellinek,

Laband) re?in diferi?i factori pentru definirea unei na?iuni. Astfel, concep?ia german? insist? pe factorii materiali ?i spirituali, concep?ia francez? re?ine elementele subiective (sentimentele spirituale ce leag? membrii colectivit??ii, dorin?a de a tr?i оmpreun?).

Aceast? teorie a fost infirmat? de realitatea istoric?. Оn Italia

?i Germania na?iunea a precedat formarea statului, iar оn SUA statul a luat fiin?? оnaintea na?iunii.

Marx a f?cut critica Statului, definit ca “domnie a competen?ei” ?i care “realizeaz? interesul general dincolo de contradic?iile sistemului nevoilor, transformвnd individul оn cet??ean”. Statul este de fapt “un produs al clasei dominante economic ?i care justific? domina?ia prin autoritatea legilor ?i a sistemului politic – (“critica filozofiei dreptului” – a lui Hegel).

Se confund? astfel statul cu realitatea sa istoric?, statul cu puterea politic? ori guvernamental?, ignorвndu-se eforturile f?cute de J.J.

Russeau pentru a defini politic natura regimului democratic”.

Teoria sociologic? sus?inut? de Jean Duguit, afirm? c? de fapt statul “este un fapt istoric, grupul impunвndu-?i voin?a sa celorlal?i membri ai societ??ii”. Se reliefeaz? astfel оn prim plan “puterea material? a statului”, “for?a sa irezistibil? de constrвngere”.

Оn leg?tur? cu caracterul puterii de stat (ale puterii publice) opiniile sunt variate, o deosebire esen?ial? relevвndu-se оntre cele marxiste ?i cele nemarxiste. Dar dup? cum vom vedea, unele tr?s?turi sunt re?inute de ambele categorii de doctrine, cum este, de exemplu, caracterul politic (pentru aceasta fiind folosite acelea?i argumente sau argumente deosebite), iar altele sunt remarcate fie numai оn doctrina occidental? nemarxist? (?i sunt re?inute pentru democra?iile de aici), fie numai de cea marxist?. Caracterele puterii de stat re?inute de majoritatea speciali?tilor marxi?ti ?i nemarxi?ti sunt:

1. Politic

2. Putere investit? cu for?? de constrвngere material?;

3. Organizat

4. Suveranitate

La aceasta marxi?tii adaug? caracterul unitar, iar unii autori occidentali enum?r? ?i alte caractere, precum:

1. Caracterul civil;

2. Caracterul temporar;

3. Putere de superpozi?ie ?i de centralizare.

Juri?tii marxi?ti re?in unele caractere care - zic ei – sunt оntrunite numai de puterile statale ?i anume:

1. Democratic;