Notiunea de putere de stat si putere politica1, Детальна інформація

Puterea de stat are caracter organizat

Privit? prin prisma necesit??ilor care i-au determinat apari?ia, ca ?i prin prisma func?iilor ce le are de оndeplinit, puterea de stat nu poate fi altfel conceput? decвt ca putere organizat?, structurat? ?i echilibrat?, оn sensul stabilirii unor leg?turi stabile, ferme оntre componentele sale.

Anvizajat? prin prisma cerin?ei func?ionale care i-a determinat apari?ia – conducerea organizat? ?i unitar? a societ??ii – statul apare ca un sistem organiza?ional politic a c?rui menire este conducerea societ??ii, conducere ce se realizeaz? – оn mod deosebit оn societ??ile contemporane – prin adoptarea de norme juridice ce au valabilitate pe оntreg teritoriul ?i cu privire la оntreaga popula?ie asupra c?reia se exercit? autoritatea de stat. Ori, atвt adoptarea normelor cвt ?i aplicarea lor sunt оn competen?a unor forme organiza?ionale statale, fiecare categorie de organe de?inвnd, dup? caz, competen?ele оn domeniul cre?rii dreptului, a realiz?rii lui prin mijloace administrative ?i a realiz?rii lui pe c?i juridice. Pentru aceasta оntreaga activitate exist? un оntreg e?afodaj de organe de stat оntre care rela?iile esen?iale difer? оn func?ie de sistemul politic sau constitu?ional adoptat оn ??rile respective.

Privit prin prisma func?iilor pe care le are de оndeplinit – a?a cum au fost conceptualizate de ?tiin?a clasic? a Dreptului constitu?ional ( func?ia legislativ?, func?ia executiv? ?i cea judec?toreasc? ) sau a?a cum sunt azi formulate оn literatura de specialitate ( de determinare a scopurilor, sarcinilor societ??ii, de organizare a realiz?rii acestora, de distribu?ie a valorilor ?i de ap?rare a lor etc. ) puterea de stat apare necesarmente organizat?, fiecare sarcin? trebuind a fi realizat? potrivit specificului ei de un organ sau organe competente ale statului.

Puterea de stat este unic?

Оn leg?tur? cu aceast? caracteristic?, C. Dissescu ar?ta, cu mul?i ani оn urm?, c? “scriitorii germani au mai stabilit un caracter special statului,” / usammen gehorigkeit”, adic? unitatea, leg?tura comun?, entitatea sub care оl privesc statele str?ine. Dar aceast? оnsu?ire – preciza el – intr? оn no?iunea teritorial? a statului, al c?rui caracter este unitatea ?i indivizibilitatea. Noi credem, al?turi de al?ii, c? unitatea este o caracteristic? atвt a teritoriului cвt ?i a puterii publice. Aceast? idee poate fi sprijinit? cu argumente diferite.

Marxi?tii o sprijin? pe principiul unicit??ii clasei care de?ine puterea public?, admi?вnd numai cu titlu de excep?ie, coexisten?a unor clase la putere, fiind date exemple оn acest sens fie din perioada prelu?rii puterii de c?tre burghezie – de pild? perioada оn care оn Roma erau la conducere atвt burghezia cвt ?i o parte a mo?ierilor – fie din perioada prelu?rii puterii de c?tre proletariat – de exemplu 1917, din iunie pвn? оn octombrie, cвnd conduc Rusia un organ reprezentativ al muncitorilor, solda?ilor ?i ??ranilor (sovietele) ?i unul reprezentativ al burgheziei (guvernul). Teoriile nemarxiste folosesc argumente variate оn sus?inerea ideii caracterului unitar al puterii. Astfel, de exemplu,

sensul unic al activit??ii acestora spunвnd c? toate puterile “sont forcees d’aller de concert” (sunt for?ate de a c?dea de acord), fapt ce ne conduce la concluzia unit??ii puterilor оn stat. Sau оn concep?ia unor contemporani care spun c? puterea de stat “este o putere de superpozi?ie ?i centralizat?”, ideea unit??ii acesteia este evident. Dup? cum este ?tiut, superpozi?ia este criteriul de a comasa sau combina mai multe elemente оntr-un tot, оn a?a fel оncвt elementele comasate s? fie direct оn subordinea celui format prin comasare. Deci, cu referire la organele statului, subordonarea tuturor fa?? de anumite organe supreme semnific? unitatea lor, dup? cum centralizarea nu se poate realiza decвt prin subordonare.

Alte caracteristici ale puterii de stat

Dup? cum ar?tam, afar? de aceste caracteristici pe care le g?sim – explicit sau implicit – formulate оn gвndirea speciali?tilor marxi?ti ?i nemarxi?ti, unii gвnditori din occident mai adaug? ?i altele. Astfel, se apreciaz? c? puterea de stat are un caracter civil ?i temporal. Dar aceste caractere sunt re?inute ca fiind specifice doar democra?iilor occidentale actuale. Doctrina socialist?, оn special cea elaborat? оn a doua perioad? de dezvoltare a statelor europene avвnd acest caracter, a sus?inut ideea existen?ei unor caracteristici ale puterii de stat socialist ?i anume:

1. Caracterul democratic “argumentвnd” c? democra?ia burghez? este “ciuntit?, fals?” o democra?ie оn ghilimele, comparativ cu cea socialist?, singura democra?ie real?, societatea socialist? fiind comunitatea оn care se realizeaz? conducerea poporului pentru popor ?i prin popor”etc.

2. Caracterul creator, оn sensul c? orice putere etatic? pвn? la cea socialist? ?i-a propus doar men?inerea unor rela?ii, conservarea lor, pe cвnd aceasta – numai ea – are sarcini preponderent creatoare, de construire a unei societ??i noi, lipsite de exploatare;

3. Caracterul progresist, strвns legat de cel creator, care reiese din faptul c? aceast? putere de stat socialist? promoveaz? noul оn toate domeniile ?i оn special, оnlocuirea vechilor rela?ii de produc?ie burgheze cu un nou tip de rela?ii, progresiste care urmeaz? s? ridice societatea pe noi culmi de civiliza?ie ?i progres”.

Am tr?it cu to?ii ?i am sim?it pe viu “democra?ia” “progres”,

“noul” create de comunism ?i nu merit? s? facem “un rechizitoriu, ci doar o constatare: o оntreag? societate dore?te “s? se оntoarc?” la democra?ia

“ciuntit?”, burghez?, la democra?ia de tip occidental, cu o condi?ie: s? se ocoleasc? “p?catele ei”.

Suveranitate – caracteristic? esen?ial? a puterii de stat

Suveranitatea de stat este acea calitate – tr?s?tur? – a puterii de stat de a fi suprem? оn raport cu oricare alte puteri sociale existente оn limitele sale teritoriale ?i independent? fa?? de puterile oric?rui alt stat sau organism interna?ional, calitate exprimat? оn dreptul statului de a-?i stabili оn mod liber, f?r? nici o imixtiune din afar? scopurile sale pe plan intern ?i extern, sarcinile fundamentale pe care le are de оndeplinit ?i mijloacele necesare realiz?rii lor, respectвnd suveranitatea altor state ?i normele dreptului interna?ional.

Suveranitatea de?i este o no?iune unitar? оn esen?a ei, implic? totu?i, dou? ipostaze ce reflect? cele dou? planuri pe care se manifest?: cel intern ?i cel extern. Dep??indu-se stadiul оn care se vorbe?te de

“suveranitate intern?” ?i “suveranitate extern?”, ast?zi se vorbe?te de dou? laturi ale aceluia?i fenomen, оntre care exist? puternice leg?turi de interdependen??, formвnd un tot unitar.

Suprema?ia puterii de stat desemneaz? acea оnsu?ire a acesteia de a fi superioar? oric?rei alte puteri sociale existente оntr-o anumit? ?ar? la un moment dat. Ea se caracterizeaz? оn dreptul statului de a adopta norme juridice, reguli obligatorii pentru to?i cet??enii ei ?i de a le asigura aplicarea. S-a spus de asemenea, c? numai puterea de stat decide asupra drepturilor ?i оndatoririlor fundamentale ale cet??enilor s?i, precum ?i a modului оn care acestea sunt garantate, idee dep??it? azi de realitatea existen?ei unor organisme interna?ionale de ap?rare a dreptului omului, de existen?a unor conven?ii (tratate) cu privire la garantarea lor, fapt ce reiese ?i din interpretarea articolului 4 din Constitu?ia

Republicii Moldova, оn care se indic? c? dispozi?iile constitu?ionale privind drepturile ?i libert??ile omului se interpreteaz? ?i se aplic? оn concordan?? cu declara?ia Universal? a dreptului Omului, cu pactele ?i cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. Оn aceste condi?ii putem afirma c? statul sunt cele ce asigur? ?i ocrote?te drepturile cet??enilor lor оn concordan?? cu dispozi?ia tratatelor interna?ionale din acest domeniu.

Suprema?ia puterii de stat se manifest? оn anumite limite teritoriale, teritoriu pe care puterea de stat este organizat? fiind inalienabil? ?i indivizibil?. Suveranitatea de stat se manifest? оn integritatea teritoriului ?i inviolabilitatea frontierelor statului.

Suprema?ia puterii de stat are un con?inut complex, referindu-se la toate laturile vie?ii sociale ?i la toate problemele ce pot interesa o anume societate оn prezent sau viitor.

Suprema?ia puterii de stat trebuie privit? оns? оn strвns? leg?tur? cu for?ele ei materiale de constrвngere, pentru c? “puterea de comand? a statului” nu se manifest? оn plenitudinea ei decвt dac? statul dispune de for?ele ?i mijloacele necesare pentru asigurarea voin?ei sale.

Cвnd for?a statelor scade, alte puteri, interese – precum ale unor grup?ri extremiste etc. – se pot manifesta mai pregnant decвt cea a statului, оn astfel de condi?ii fiind greu s? mai vorbe?ti de suprema?ia sa.

A doua latur? a suveranit??ii, strвns legat? de prima, este independen?a. Ea se manifest? оn rela?iile statului cu alte state, exprimat? оn neatвrnarea statului ?i decurge din suprema?ia puterii de stat. Independen?a indic? acea tr?s?tur? a puterii de stat potrivit c?reia statul о?i stabile?te singur liber ?i dup? propria sa apreciere, f?r? nici un amestec al vreunui alt stat sau organism mondial, politica sa intern? ?i extern?. Statul suveran apare astfel independent atвt оn ceea ce prive?te rezolvarea problemelor sale interne, cвt ?i a celor externe. Dar aceast? independen?? trebuie s? se manifeste оn condi?iile respect?rii altor state ?i a normelor unanim admise ale dreptului interna?ional.

Afirmarea suveranit??ii unui stat implic? respectarea suveranit??ii celorlalte state, egale оn drept. Fiecare stat, оn numele poporului s?u, are dreptul s?-?i aleag? calea dezvolt?rii ?i s? stabileasc? mijloacele pentru realizarea ei. Dar afirmarea libert??ii, a independen?ei unui stat trebuie dublat? de colaborarea statelor, de pe pozi?ii de egalitate ?i respect reciproc, pentru rezolvarea intereselor comune, ale intereselor comunit??ii umane, оn general.

Colaborarea оntre state se realizeaz? dup? cum este ?tiut, potrivit unor principii оn cadrul c?rora respectiv suveranitatea ocup? un loc important. Dar manifestarea sa nu poate fi privit? altfel decвt prin prisma ac?iunii celorlalte. Оnsemn?tatea atribuit? acestui principiu nu trebuie interpretat? оn sensul diminu?rii celorlalte – egalitatea оn drepturi, avantajul reciproc etc. – deoarece aceste principii sunt complementare, ac?ioneaz? unul prin cel?lalt, manifestarea ?i realizarea unuia depinzвnd de modul оn care se manifest? ?i ac?ioneaz? toate celelalte. Astfel, de exemplu, nerespectarea sau оnc?lcarea principiilor egalit??ii оn drept a statelor aduce prejudicii principiului suveranit??ii, оnc?lcarea acestuia din urm? оmpiedic? realizarea avantajului reciproc ?i a?a mai departe. Оn felul acesta apare clar c? interac?iunea tuturor principiilor ce guverneaz? rela?iile оntre state are dou? efecte pozitive directe:

1) Asigur? c? celelalte state vor respecta ?i ele, la rвndul lor, independen?a ?i drepturile suverane ale statului, astfel punвndu-se оn mi?care mecanismul principiului reciprocit??ii;