Notiunea de putere de stat si putere politica1, Детальна інформація

1) O tendin?? de interna?ionalizare de integrare economic, cultural?, politic? etc. ?i, pe cale de consecin??, de creare sau reactivare a unor organisme interstatale care exercit? atribu?ii ce anterior apar?ineau statelor suverane.

2) O tendin?? invers? de dezmembrare a unor state de regul? statele federale ?i de formare a unor state noi independente.

Prima tendin?? este cea a statelor dezvoltate din Europa, a statelor bogate. Ea poate fi ilustrat? printr-un exemplu recent: semnarea la Luxemburg, оn octombrie 1991, de c?tre ??rile C.E.P. ?i A.E.L.S. a unui acord privind crearea оn 1993 a unei vaste zone a liberului schimb. A doua tendin?? este specific? statelor din r?s?ritul Europei, unde s-au desprins ca state independente Lituania, Letonia, Estonia etc., unde alte state lupt? pentru independen??, unde Basarabia prin referendum ?i-a declarat independen?a. Оn aceste condi?ii credem noi, atitudinea fa?? de conceptul de suveranitate se va schimba radical.

Concluzii

Orice societate, oricвt de primitiv?, trebuie s? dispun? de o anumit? organizare ?i distribuire a puterilor, chiar ?i pentru elementara func?ie a conserv?rii ei. Оn acest sens Balandier consider? c? puterea va fi definit? ca rezultвnd, pentru orice societate, din necesitatea de a lupta оmpotriva entropiei care o amenin?? cu dizolvarea. Nu exist? forme de agregare social? ?i activit??i umane mai complexe care s? fie lipsite de putere. Puterea apare ca o necesitate social?, necesitate ce poate fi explicat?, оn primul rвnd prin prisma importan?ei pe care o prezint? men?inerea echilibrului, a coeziunii interne a oric?rei societ??i. Dar ea apare ?i ca rezultat al unei necesit??i externe, explicat? prin prisma faptului c? orice societate global? este оn leg?tur? cu exteriorul, are leg?turi cu alte societ??i, fapt pentru care puterea trebuie s? organizeze aceste rela?ii, dup? cum trebuie s?-i asigure ap?rarea.

Formele puterii pot fi desigur foarte variate, dar nu se poate imagina absen?a total? a oric?ror forme de putere, f?r? a presupune dezagregarea structurilor societ??ii. Rolul esen?ial al oric?rei forme de putere este de a asigura coeziunea ?i func?ionalitatea diferitor structuri

?i organisme ale societ??ii umane, coordonarea activit??ilor care se desf??oar? оn interiorul acestora. Argumentarea necesit??ii puterii, Robert

Bierstedt preciza: trebuie s? fie clar c? este nevoie de putere pentru a consfin?i asocia?ia, a-i garanta continuitatea, a-i оnt?ri normele …. Pe scurt, puterea sprijin? ordinea fundamental? a societ??ii ?i organizarea social? оn cadrul ei. Puterea st? оn spatele oric?rei asocia?ii ?i оi sus?ine structura, f?r? putere nu exist? nici o organizare ?i nici o ordine

”.

Referindu-ne la putere trebuie s? facem o distinc?ie оntre puteri … оn general puterea politic? ?i puterea de stat, probleme ce sunt adesea confuz tratate оn literatura de specialitate.

Cвnd spunem “puterea ca fenomen social”, facem o deosebire оntre:

1) Rela?iile de “conducere-supunere” (sau de “dominare- subordonare”), bazate pe capacitatea de a lua decizii ?i a asigura оndeplinirea lor (prin mijloace de persuasiune sau prin constrвngere, dup? caz);

2) acea calitate a personalit??ii umane de a putea face ceva, adic? puterea оn sens de putin??, for??, t?rie;

Оn acest sens de un real folos ne este distinc?ia f?cut? de unii speciali?ti оn Fran?a оntre “puissance” ?i “pouvoir”. Astfel de exemplu

M.Prelot sus?ine c? puissance ” este echivalent cu poten?ia (autoritate natural? ?i personal?), iar pouvoir cu potestas (autoritatea construit? magistratura).

Ceea ce are primordial оn vederea dreptului constitu?ional cвnd analiz?m puterea este primul sens , cel de rela?ie оntre dou? subiecte inegale, rela?ie оn virtutea c?reia un subiect de regul? colectiv, are capacitatea de a lua decizii ?i de a asigura оndeplinirea lor. Acest fapt, оns?, nu determin? оnl?turarea sau neglijarea complet? a celuilalt sens, de putin?? for?? t?rie pentru c? puterea politic? este de?inut? ?i exercitat? de oameni, iar de calitatea lor depinde calitatea ?i eficien?a deciziilor luate.

Puterea se manifest? оn toate domeniile vie?ii sociale, оmbr?cвnd forme foarte variate: economice, politice, militar?, spiritual-ideologic? etc.

Puterea politic? se deosebe?te de alte forme de putere prin aceea c? ea se manifest? numai оn societ??ile оn care exist? o diferen?iere social? оntre cei ce conduc ?i cei condu?i, оntre guvernan?i ?i guverna?i.

Оn literatura de specialitate s-a ar?tat c? оn orice grup uman se poate observa o diviziune a membrilor lui оn dou? categorii, cei care comand? ?i cei care ascult?. Acest aspect exprim? existen?a puterii. Dar cвnd acest fenomen se remarc? la nivelul societ??ii globale, este un fenomen politic, atunci vorbim de putere politic? a statului.

Puterea politic? este puterea organizat? a unui grup care se exprim? оn capacitatea acestuia de a lua decizii obligatorii ?i de a le asigura оnf?ptuirea оn societ??ile оn care diferen?ierea оntre guvernan?i

?i guverna?i a atins un anume grad. No?iunea de putere politic? este folosit? cel mai des ca fiind sinonim cu cea de putere de stat. Dup? p?rerea noastr? оns?, prima are o sfer? mai larg?. Astfel putem vorbi de puterea politic? a uni partid chiar dac? acesta se afl? оn opozi?ie, dar nu putem considera aceast? putere ca fiind ?i de natur? etatic?.

Sintetizвnd am putea spune c? puterea ca fenomen social оmbrac? mai multe forme c? printre acestea, puterea politic? ocup? un loc principal, c? ea se manifest? numai оn societ??ile оn care exist? o diferen?iere оntre guvernan?i ?i guverna?i, avвnd o sfer? mai larg? decвt puterea de stat care semnific? o anumit? putere politic?, ce poate fi deta?at? de altele prin tr?s?turi specifice, proprii, ce-i confer? un loc aparte оn sfera formelor

(tipurilor) de putere.

Puterea de stat poate fi abordat? la mai multe nivele:

1) la un nivel general abstract;

2) la nivelul unui anume tip de putere

3) la nivelul unei anume puteri concrete ( de exemplu puterea de stat existent? azi оn Republica moldova).

Dup? cum ea poate fi abordat? din mai multe puncte de vedere: sociologic, juridic etc.

Bibliografie

Constitu?ia Republicii Moldova din 1994, (Monitorul Oficial al