Notiunea de putere de stat si putere politica1, Детальна інформація

2. Creator;

3. Progresist.

Puterea de stat este o putere politic?

Este o caracteristic? a puterii de stat argumentat? оn mod diferit оn gвndirea marxist? fa?? de cea nemarxist?. Pentru Marx ?i discipolii s?i, esen?a politicii trebuie c?utat? оn lupta de clas?, оn doctrina lor baza economic? a societ??ii determinвnd оntreaga suprastructur?, deci, ?i puterea de stat, care este o putere de clas?, apar?in?toare aceleia care, fiind de?in?toarea principalelor mijloace de produc?ie, este, ca efect al acestui fapt, ?i de?in puterea de stat. Deci, cвnd marxi?tii spun c? puterea de stat este o putere politic?, se refer? la caracterul ei de clas?, la faptul c? ea apar?ine numai unei clase ?i este utilizat? оn general pentru realizarea unor interese specifice, pentru atingerea unor scopuri legate de menirea istoric? a unei clase. ?i totu?i, оn concep?ia fondatorilor marxismului, orice putere politic? de tip “ expoatator ” are

?i unele sarcini general-umane, dincolo de cele de clas?, precum cele referitoare la men?inerea echilibrului intern, ap?rarea patriei etc.3

Re?inвnd caracterul politic al puterii de stat, unii gвnditori occidentali aduc argumente diferite fa?? de marxi?ti. Astfel Harion ?i J.

Giequel sus?in c? puterea de stat este o putere politic? deoarece:

1. Statul este un arbitru, alegвnd оntre diverse op?iuni (mai ales оn occident, prin ac?iunea grupurilor de presiune);

2. Puterea nu mai este de natur? patrimonial? ca оn evul mediu, cвnd se f?cea o confuzie оntre patrimoniul statului

?i patrimoniul privat, autoritatea statului fiind o autoritate direct? (personal?);

3. Sanc?iunile pronun?ate оn numele statului sunt sanc?iuni directe privind persoana ?i deosebindu-se astfel de cele patrimoniale specifice societ??ii revolute. Sau оn concep?ia altor autori, caracterul politic al puterii de stat este determinat de existen?a deosebirilor dintre guvernan?i ?i guverna?i, idee ce reiese din concep?ia fondatorilor dreptului constitu?ional clasic francez.

Puterea de stat este oficial?

Puterea de stat este oficial?. Aceasta оnseamn? c? puterea de stat este legitim?. Legitimitatea ei se traduce prin faptul instaur?rii democratice pe calea alegerilor (vot universal, egal, direct, secret ?i liber exprimat) sau forma nedemocratic? a folosirii for?ei, violen?ei pe calea revolu?iilor, insurec?iilor.

Oficialitatea puterii statale presupune de asemenea, continuitatea

?i permanen?a acesteia, este ?tiut c? guvernarea trebuie s? fie permanent?, altfel societatea sufer? ?i genereaz? haos.

Ca putere oficial?, chiar dac? este format? din reprezentan?ii unui grup ori ai anumitor partide (alegerile sunt cele care decid), puterea de stat se exercit? pentru оntreaga societate, conduce toat? societatea.

Оn opinia domnului profesor Ion Deleanu, premisa ?i totodat? mijlocul puterii de stat de a se valoriza ca factor de comand? social? sunt crearea ?i aplicarea normelor juridice. O considerabil? parte a rela?iilor sociale devin astfel rela?ii juridice, al c?ror con?inut se exprim? prin drepturile ?i obliga?iile, juridice?te consacrate ?i garantate, ce revin participan?ilor la aceste rela?ii. Op?iunea politic? devine acum dirijare statal? ?i juridic?, aflat? sub semnul virtualit??ii constrвngerii juridice. De?i normele juridice nu asaneaz? totalitatea normelor ?i rela?iilor politice sau de alt? natur? existente оn spa?iul social – acest lucru nefiind de altfel posibil ?i nici necesar – prin func?iile pe care le оndeplinesc – ?i оnainte de toate prin postularea preeminen?ei intereselor generale -, normele juridice subordoneaz? toate celelalte norme sociale, le polarizeaz? оn jurul anumitor valori specifice societ??ii, astfel оncвt, оn cele din urm?, оntregul sistem normativ al societ??ii poart? pecetea unora

?i acelora?i interese.

Desigur c? puterea de stat – ca ansamblu unitar al institu?iilor

?i rela?iilor de putere reglementate juridic - nu poate s? acopere ?i nici nu absoarbe multitudinea ?i diversitatea institu?iior ?i raporturilor de putere existente оn societate (corpul electoral, partidele politice, sindicate, alte organiza?ii, grupuri de presiune, organiza?ii religioase).

Dimensiunea puterii оn societate, sub diferitele ei forme (puterea institu?ional?, puterea partidelor, a sindicatelor, a grupurilor de presiune, mass-mediei etc.) ?i interac?iunea dintre factorii ei constituie o condi?ie esen?ial? de echilibru ?i eficacitate la nivel social, precum ?i premisa decisiv? a unui regim autentic democratic.

Puterea de stat ?i societatea se afl? оntr-o rela?ie de influen?? reciproc?. Dac? puterea de stat se realizeaz? ca autoritate оn societate ?i fa?? de ea, societatea ac?ioneaz? de asemenea asupra puterii de stat. Astfel: orice societate о?i polarizeaz? interesele generale оn jurul unor valori pe care puterea de stat, sub aspectul esen?ei ei, a modului ei de organizare ?i de exercitare, nu le poate ignora (de exemplu ideologia democratic?, liberal? ?i pluralist?); ansamblul rela?iilor economice ale societ??ii, inclusiv rela?iile de proprietate, influen?eaz? de asemenea organizarea puterii de stat ?i func?iile ei (de exemplu, economia liberal?, comparativ cu cea socialist?); circumstan?ele istorice

?i tradi?iile (bun?oar?, constituirea unor state оn procesul decoloniz?rii, tradi?iile monarhice sau republicane) prefigureaz? puterea

?i apoi contribuie la cristalizarea ei; factorul interna?ional exercit? ?i el o presiune considerabil? asupra puterii de stat (de exemplu, constituirea zonelor de influen?? la Ialta, оn 1945); оn fine, psihologia individual? ?i colectiv? оndepline?te un rol important оn procesul organiz?rii puterii ?i al stabilirii func?iilor ?i metodelor ei de exercitare. A?adar societatea ac?ioneaz? asupra puterii de stat prin intermediul factorilor ideologici, economici, politici, interna?ionali etc., realizвndu-se astfel un original ?i permanent circuit feed-back оntre puterea de stat ?i societate.

Puterea de stat este investit? cu putere de constrвngere material?

Statul a fost ?i este conceput ca un sistem de organiza?ii care, urm?rind realizarea unor func?ii la nivelul societ??ii, poate ?i trebuie s? utilizeze “for?a” оn acest scop. Vorbind de caracteristicile puterii de stat, D. Negulescu cita pe Jhering, care оn “Der zweek im Recht” ar?ta c? statul este o putere superioar? tuturor voin?elor ce se g?sesc pe teritoriul s?u. Aceast? putere este ?i trebuie s? fie - pentru ca s? avem un stat – o putere material? superioar? oric?rei alte puteri existвnd pe un teritoriu determinat. Statul nu poate fi conceput оn afara puterii de comand?, оn afara puterii de constrвngere. “Lipsa puterii materiale (Macht) este p?catul mortal al statului – preciza Jhering. “Popoarele au suportat – continu? el – cea mai rea folosin?? a puterii de stat, biciul lui Atila ?i nebunia unor оmp?ra?i romani; ele au s?rb?torit ca pe ni?te eroi adev?ra?i tirani, la picioarele c?rora oamenii se prosternau оn pulbere. Chiar оn starea de delir, despotismul r?mвne o form? de stat, pe cвt? vreme anarhia nu; ea este neputin?a puterii publice, este o stare antisocial?, descompunerea, destr?marea societ??ii”.

Argumentarea necesit??ii existen?ei unui aparat оnzestrat cu

“for?a material? de constrвngere” оn societate este diferit? оn gвndirea marxist?, fa?? de cea nemarxist?, celei dintвi fiindu-i specific? o pozi?ie ce rezult? din caracterul de clas? atribuit puterii de stat. Astfel, potrivit concep?iei marxiste, dac? statul prin esen?a lui este aparatul minorit??ii ?i ap?r? interesele minoritare, dominan?i fiind оndreptat оmpotriva celor mul?i, el nu poate exista altfel decвt prin organizarea unui sistem specializat de organe care s? impun? voin?? clasei dominante, s? asigure prin for?? aplicarea legilor ce nu exprim? voin?a general?. Оn doctrina socialist? ideea aceasta a fost nuan?at? оn ultimele decenii, sus?inвndu-se c? оn statele de acest tip recurgerea la for?? constituie ultima ra?io, sfera constrвngerii statale оngustвndu-se treptat, statul transformвndu-se оntr-un stat al оntregului popor, unde dictatura este оnlocuit? cu autoconducerea societ??ii.

Оn ceea ce prive?te doctrinele nemarxiste, aici explica?iile necesit??ii unei for?e de constrвngere material? sunt mult mai variate mai nuan?ate. Astfel, unii speciali?ti, vorbind de guvernan?i ?i guverna?i au demonstrat necesitatea acesteia plecвnd de la sfera larg? a celora ce trebuie s? se supun? ordinelor guvernan?ilor. Cei mai mul?i, оns?, au argumentat necesitatea unui aparat de constrвngere pentru ap?rarea ordinii sociale, a intereselor comunit??ii оn ansamblul ei. Se arat? c? puterea de stat de?ine monopolul constrвngerii materiale, f?r? a atribui nici o semnifica?ie sau caracter de clas? acesteia. Constrвngerea apare astfel necesar? pentru ap?rarea valorilor оntregii societ??i, a vie?ii, a s?n?t??ii, libert??ii ?i averii tuturor.

Оn leg?tur? cu necesitatea for?ei de constrвngere, оn literatura de specialitate s-a subliniat “c? statul nu a existat оn sensul modern al cuvвntului, decвt оn momentul оn care a concentrat оn mвinile sale оntreaga putere de constrвngere material?”, c? “оn anumite privin?e esen?ialul puterii rezid? оn acest monopol al constrвngerii materiale оn care statul оnsu?i nu este decвt o form? vid? de sens”.